Rudy Project: casca Spectrum, 2019, la test

0

Când ai ocazia să porți echipamentul celor de la Bahrain-Merida, chiar dacă este vorba doar de cască și ochelari, te simți cumva privilegiat. Măcar poți să înțelegi cum e să fii în pielea lor la acest capitol, să înțelegi care este confortul de care se bucură sau performanțele acestor produse. Chiar dacă am ieșit cu ele pe munte, între noi fie vorba, efortul a fost considerabil, condițiile aproape similare, dar viteza – semnificativ mai mică (la vale, desigur). Nici n-aș îndrăzni să mă arunc în comparații cu echipele continentale, căci am văzut cu proprii ochi cum coboară aceștia cu 80 de km/h și chiar dacă o fac pe asfalt, mi se pare de departe o altă latură a sportului extrem. Acum că am creat acest mic preambul, să trecem la fapte.

Salut, eu sunt Dragoș, iar această zi mi-a amintit că trebuie să mai port din când în când și echipament de șosea. Pe munte.

Nu sunt fanul șoselei, decât atunci când trebuie să mă deplasez cu mașina pe ele. Sunt unii dintre acei încuiați care consideră că locul bicicletei este pe munte. Deși poate părea de departe o afirmație aberantă, adevărul este că opinia fiecăruia este un lucru foarte personal și trebuie respectat ca atare. De aceea, am alți colegi de redacție care preferă această latura a sportului, însă niciunul dintre ei nu a avut un cap suficient de mic încât să i se potrivească casca în dimensiunea M. Așadar, n-au fost prea multe de făcut decât să mă sacrific. Acest sacrificiu a constat de fapt doar în purtarea unei căști fără cozoroc, căci dacă nu m-aș fi uitat în oglindă înainte să plec pe traseu, n-aș fi știut că port o cască pentru șosea. Desigur, simți din prima că nu are dimensiunile unei căști de enduro, al cărei fan sunt, însă felul în care se așează pe cap nu face altceva decât să-mi mângăie blând scalpul. Odată acționată rotița din spate simți că se aliniază stelele din galaxie, conferindu-ți o protecție de nivel 1.000. În fond, asta am apreciat mereu la o cască, după aspect desigur – anume, sentimentul de siguranță pe care ți-l oferă. Acesta este cumva strâns legat și de confort, căci una fără alta practic nu pot să existe. Așadar, cum nu se pot exclude unul pe altul și cum operația de despărțire a celor doi termeni siamezi este pierdută din start, înseamnă că vorbim despre un lucru bun.

Curelele nu deranjează absolut deloc urechea, construcția căștii este absolut în ordine pentru șosea, nu și pentru MTB.
Chiar dacă n-aș fi optat pentru acel material strălucitor, care ține rotița de reglaj în loc, este bine că-i plasat la spate și nu-l vezi.

Apoi mai este aerisirea. Chiar dacă în trecut căștile pentru șosea erau doar un schelet subțire cu zeci de găuri de ventilație, care mai de care, în prezent cei la Rudy s-au axat mai mult pentru a construi o trecere eficientă a aerului care să îndeplinească acel rol, fără a-ți mai lăsa impresia că porți o cască construită din răchită pe cap. De aici și sentimentul de siguranță despre care vorbeam, căci casca Spectrum pare foarte solidă, atât de solidă încât m-am simțit bine cu ea chiar și pe mtb. În partea frontală găsim o gură de aerisire similară celor regăsite pe mașinile Subaru, de dimensiuni medii, susținută de alte 4 mai lungi. Alte două mai mici se află deasupra. Dacă așa stau treburile cu admisia, pentru evacuare trebuia găsită o soluție la fel de fericită: alte 4 fante mari laterale, două de dimensiuni pătrate în partea spate centrală și încă două mai mici undeva mai jos. Dacă ai fost atent la înșiruirea acestora știi deja că vorbim despre 15 astfel de guri de aerisire. Cele frontale sunt prevăzute și cu plasă pentru insecte, în cazul în care lucrurile se aliniază în așa fel încât prin acele găuri să nimerească un bondar care să-ți marcheze scalpul cu un corn imens.

Linii cumva diferite față de ceea ce te-ai aștepta de la o cască de șosea. Un lucru bun totuși, design-ul exprimând multă soliditate.
Din lateral arată chiar mai bine.
Iar de la spate… amintește-ți cum îți spunea cel mai bun prieten al tău când vedea un Lamborghini: ai văzut frate, cum arăta spatele ăla?
Uimirea prietenului de mai sus se aplică fără drept de apel și pentru această postură.
Reglaj secundar în interior, care facilitează fixarea rotiței.
Prinderea nu este magnetică și pur și simplu nu înțeleg de ce.
O fotografie cât o sală de spectacol unde accesul insectelor este interzis. Plasa este poziționată doar frontal.

Nu în ultimul rând, trebuie menționat că este o cască cu reglaje, atât cu ajutorul rotiței din spate cât și în interior, astfel încât să potrivești cureaua din plastic cu rotița acolo unde-ți este mai confortabil. Asta o stabilești singur în funcție de anatomia propriului cap. Mai pune în calcul și greutatea de 268 de grame și vei înțelege de ce este posibil să ai impresia că ți-ai uitat casca acasă. Una peste alta, prinderea se face rapid, curelele nu deranjează urechile, aerisirea este bună (dar nu excelentă), iar performanța în caz de impact… ei bine, îi credem pe cuvânt pe cei de la Rudy că este la nivel maxim. În fond, nici nu ne-am putea aștepta la altceva de la o cască de top. Este disponibilă în 5 variante de culoare și costă 832 de lei. Până să tragi concluziile despre preț, gândește-te că există căști de șosea mai scumpe la competitori, care costă mai mult. Chiar dacă Rudy nu este mic producător, a reușit cumva să vină cu o taxă mai mică pe brand, ceea ce este de apreciat.

 

Importator: Rudy Project România
Preț cască Rudy Spectrum: 832 lei

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ