Brasil Ride, sau 600 de kilometri străbătuți de un tată și fiica sa

4

De-abia am așteptat să ajung acasă, spune ea cu vocea puțin istovită după o noapte mult prea scurtă de somn. Este prima mărturiei a lui Zsu, nimeni alta decât Zsuzsa Gyurka, puștoaica de senzație din mountain bike-ul românesc. Proaspăta campioană balcanică, națională și câștigătoare a unei liste lungi de curse din țară tocmai s-a întors din Brazilia unde a concurat împreună cu tatăl ei, mountain biker-ul până în pânzele albe, Robert Gustav, la Brasil Ride, o cursă de 585 de kilometri. Și, mai mult, a și terminat provocarea, în ciuda celor 16 ani pe care îi are.

Întâlnirea cu cei doi, care participă la curse sub tricoul NoMad-Merida, a fost una încărcată, din punct de vedere al realizărilor pe care ei le reprezintă. Sincer, nici nu știu cu ce să încep. Să menționez că sunt primii români care au concurat la o cursă de mountain bike cu atât de multe etape? Sau că sunt prima echipă mixtă din România care a luat startul la o cursă de mountain bike pe etape? Ori că Zsu a fost cea mai tânără concurentă de la Brasil Ride? Poate că faptul că cei doi sunt tată și fiică este atât de impresionant? Nu sunt în măsură să decid ce și cum, așa că îmi așez reportofonul pe masă și încep să discut cu ei.

Parcă am fost pe altă planetă, zice Robert. Brazilia e foarte diferită de ce avem noi aici în România și nu neapărat în sensul bun. Nici cursa nu a fost de un standard organizatoric prea ridicat, dar în schimb a compensat prin întrecerea propriu-zisă. Traseul a străbătut munți, câmpii, a trecut prin sate, pe lângă mine de diamant abandonate și, ocazional, și prin păduri tropicale. Participanții au fost și ei ceva deosebit. Nu erau neapărat sportivi de performanță, ci erau oameni care iubeau natura și mountain bike-ul. Le plăcea în aer liber, indiferent că aveau 20 sau 60 de ani, că erau bărbați sau femei. Le plăcea să tragă de ei, să își arate lor înșiși că încă mai au ce le trebuie ca să biruie astfel de provocări, dar și să lege prietenii cu oameni ca ei. A fost o atmosferă nemaipomenită! adaugă tot el. Ba mai mult, sunt sigur că o cursă de mountain bike pe etape în România ar atrage multă lume.

Dar cum au ajuns acolo, la Brasil Ride? Robert “aruncă vina” pe cei de la Red Bull care le-au asigurat deplasarea acolo. Conjunctura a fost una favorabilă, dat fiind că atât el, cât și Zsu se află într-o formă fizică bună, după un sezon competițional bogat în curse, iar entuziasmul necesar participării a fost și el prezent. În momentele de extenuare fizică, psihicul este primul care cedează, ține să precizeze tatăl în vârstă de 41 de ani. Și asta a fost principalul nostru adversar. Nu am fost niciunul dintre noi obișnuiți cu atâtea zile de efort la un nivel atât de intens și pe la jumătatea cursei, tot ce ne doream era să se termine odată. Mai ales în etapa a 5-a când am avut și o zi foarte nefastă din punct de vedere fizic! Dar să renunți e ușor și tocmai de aceea ne mândrim cu faptul că din cele 24 de echipe mixte care au pornit la drum, 14 au încheiat cursa și noi ne-am clasat pe locul 9.

Programul duo-ului a fost unul draconic. Pe lângă fusul orar care le-a dat bătăi de cap, mai era și orarul cursei: trezirea la 4 dimineața, pregătirea bicicletelor, micul dejun, pedalat timp de câteva ore bune, căci etapele au avut între 35 și 143 de kilometri, sosit, spălat biciclete, mâncat și, de voie, de nevoie, somn. E uimitor câte poți face în 24 de ore, intervine Zsu. Norocul lor a fost că asprimea etapelor nu a fost dublată de defecțiuni tehnice serioase. De exemplu, nu au avut nicio pană de cauciuc, iar cea mai serioasă problemă mecanică a fost un schimbător de față neascultător care insista să trimită lanțul prea departe pentru ca să se poată așeza pe placa mare. 29er-ul s-a potrivit perfect acestei curse, apreciază Robert, cu confirmarea lui Zsu. La o cursă de cross-country olimpic nu cred că ar fi fost util, dar cum aici traseul nu a fost atât de tehnic, sau mai bine zis nu a fost nevoie de viteza de reacție dintr-o cursă de XCO, roțile mari ne-au ajutat din plin.

Dar cum a fost cursa pentru tânăra sportivă care este în plină construcție a unei cariere importante în mountain bike? Acum mă bucur că am ajuns acasă. A fost extrem de obositor acolo, e adevărat că și frumos, dar tot ce îmi doream acum este să revin în țară, spune foarte sincer Zsu. Am adunat multă experiență la Brasil Ride, mai ales în ceea ce privește partea de îndemânare. Mă simt mai puternică acum, atât fizic, cât și psihic, dar știu că am nevoie de ceva timp ca să mă refac după această adevărată aventură. Nu a ținut neapărat să participe la această cursă, dar dacă s-a ivit ocazia, nu a ezitat. Lui Zsu îi place tot ce înseamnă ciclism: șosea, ciclocros, mountain bike, și cross-country olimpic, dar și maraton. În Brazilia am fost tratată excelent pentru că eram cea mai tânără concurentă. Ziua mea de naștere a fost în 29 septembrie, iar organizatorii mi-au pregătit un tort pe care mi l-au adus pe scenă după finalul de etapă. Cum ziceam, a fost frumos, dar a fost incredibil de greu. Etapa a 5-a a fost atât de dificilă pentru mine, iar tatăl meu trăgea de mine ca să continui. Atunci am fost cel mai aproape de renunțare, dar parcă era păcat să fi bătut atâta drum doar ca să abandonez…

4 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ