Acum citesti
Diamant: Bicicletele aproape la fel de vechi ca Germania însăși

Tradiția industrială a Germaniei adesea servește ca reper când într-o discuție se vorbește despre fabrici, uzine, tehnologie performantă, produse de calitate și așa mai departe. Rafinată și perfecționată de-a lungul a zeci de ani și îngemănată cu cercetarea științifică intensă, aceasta a dat lumii adevărate produse de cult. Dar Germania nu e numai despre Messerschmitt-uri, BMW-uri și Autobahn-uri, căci nemții s-au apucat, de devreme, de construit cam tot ce putea încropi mâna omului. Inclusiv biciclete.

35_705

Dăm filmul anilor înapoi în jumătatea târzie a secolului al 19-lea, când Europa intra în febra bicicletei, forma consacrată, cea pe care o știm și acum. La Nottingham, în Marea Britanie, englezul Richard Woodhead și francezul Paul Eugene Angois fondează Raleigh Bicycle Company în 1885. Edoardo Bianchi deschide, în același an, pe Via Nirone, numărul 7, din Milano magazinul cu biciclete produse de el, care îi poartă numele. Replica germană vine câțiva ani mai târziu, din partea fraților Friedrich și Wilhelm Nevoigt, care dețineau un ansamblu industrial în orașul din estul Germaniei, Chemnitz. În 1895, aceștia scot pe poarta unității de producție, care până acum produsese doar mașini de cusut, prima bicicletă cu numele Diamant. Avea să fie începutul unei istorii care nici până acum nu s-a încheiat.

Bicicletele erau la mare căutare în acele vremuri, așa că succesul comercial a venit aproape instant. Capitalul obținut i-a ajutat să își extindă fabrica și să investească în diferite dezvoltări, cum ar fi lanțul metalic pentru trenul de rulare pe care noi îl luăm de bun acum. Gama de biciclete produse se întindea de la biciclete de oraș, până la modele sportive (să ținem cont că în acei ani nu existau zecile de categorii de acum), iar colaborarea cu sportivii profesioniști a fost o căsuță pe care Diamant a bifat-o din plin în anii de glorie. Criza economică din Germania sfârșitului de ani ’20 aproape că ar fi falimentat compania dacă uzina auto Adam Opel nu ar fi cumpărat pachetul majoritar de acțiuni, iar tot în acea perioadă, Elite-Diamant-AG se extinde parțial. Atunci, pentru scurt timp, fabrica din Chemnitz a construit și motociclete, necesare ulterior efortului de război. Pe urmă, sub noua oblăduire socialistă, Diamant a continuat producția, iar în 2002 a fost cumpărată de Trek, alături de mărcile Villiger, Arrow și Tigra. Pe scurt și în cuvinte, cam așa se prezintă istoria acestei companii ale cărei biciclete au ajuns adesea pe la noi, mijlocite de apartenența politică comună a României și Republicii Democrate Germane. Pe scurt și în poze, istoria ilustrată în modelele produse de nemții din Saxonia, arată cam așa:

afis
Doamnele invită domnii la plimbare în acest afiș publicitar din 1896
teste
Cum arăta un control tehnic al calității în 1904
afis_2
Mai e vreun dubiu că bicicleta înseamnă libertate?
catalog
Cataloage, nu glumă, chiar și în 1934!
67
Chiar la timp pentru Jocurile Olimpice de la Berlin (1936), Diamant lansează Berufsfahrer No. 67, cu care duo-ul Ernst Ihbe/Carly Lorenz câștigă aurul în proba de contratimp pe perechi, dar și titlul național în Germania și aurul la Campionatele Mondiale în aceeași probă.
schur
În 1955, Gustav Schur câștigă Cursa Păcii folosind tot un Diamant, la fel ca Detlef Zabel, tatăl mult mai renumitului Erik Zabel, care încheie pe locul 9 în clasamentul general.
35_705
Diamant mai lansează în anii post-belici diferite modele, precum 35 705 în 1981, cu 3 viteze, echipată cu schimbătorul produs tot de companie, frâne Rasant, roți Mavic și butuci Renak.

Încă în funcțiune, uzina din Saxonia a sărbătorit în 2010 125 de ani de existență, ocazie cu care se lansează un reportaj amplu ce poate fi văzut mai jos. Și, dacă v-am trezit nostalgia, Diamant are un site bine pus la punct, care abia așteaptă să fie răsfoit!

SSP Extra 125 Jahre Diamant – Reportage from Ilko Eichelmann on Vimeo.

Vezi Comentarii (0)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicata.

eighteen − four =