Ghidul (relativ) complet al monoblocurilor 2019

0

În goana pentru extragereafiecărui strop de performanță din biciclete, în ultimii ani multe componente ale acestora, ce erau cât de cât standardizate, au început să fie produse într-o mulțime de variante care au introdus un pic de haos într-o lume relativ stabilă din punct de vedere tehnic. După dimensiuni noi de roți au urmat standarde diferite în tot felul de puncte: axul roților, prinderea etrierilor, a pinioanelor, a foilor, dar dintre toate cea mai afectată componentă pare a fi rulmentul pedalier, denumit mai simplu monobloc.

Monoblocul încapsulat

Acum doar 10-15 ani aproape toate bicicletele de calitate aveau angrenajele prinse cu o interfață pătrată pe un ax ce era fie fixat în cadru cu niște conuri cu bile la variantele ieftine, fie era integrat într-o piesă compactă ce conținea rulmenții, protejați și etanșați, piesă ce se înfileta direct în cadru. De atunci a rămas denumirea de monobloc, adică axul și rulmenții conțiunți într-un singur bloc, o singură piesă de schimb. Trecerea la monobloc a însemnat o simplificare enormă a service-ului, astfel că dacă apăreau jocuri se schimba efectiv tot acest monobloc, foarte repede și foarte ieftin.

Între timp lucrurile au evoluat, axul pătrat care avea prostul obicei de a se rotunji a fost înlocuit cu ax cu interfață de tip stea, existând practic mai multe standarde, cele mai cunoscute fiind ISIS și Octalink. Acest tip de monobloc a cam dispărut de pe piață iar cel cu interfață pătrată a rămas doar pentru bicicletele ieftine sau cele retro.

Ca dimensiuni, rulmenții tip monobloc au existat în lățimile comune de 68 mm pentru șosea, 73 mm pentru MTB, 83 mm pentru downhill și 100/120 mm pentru Fatbike.

Rulmenții exteriori cu prindere pe filet BSA

Revoluția a venit odată cu folosirea axului de pedalier cu diametru mare și gol pe interior. Primul apărut, cel cu diametrul de 24 mm de la Shimano, s-a numit Hollowtech II și a fost amuzant de la început, pentru că se putea vedea prin bicicletă, de pe o parte pe alta, prin ax! Adevărata revoluție era însă rigiditatea mărită și greutatea scăzută, deoarece folosirea unei țevi cu diametru mare e mult mai avantajoasă decât cea a unei bare pline, atât ca greutate cât și ca rigiditate!

Sistemul Hollowtech II

Montarea unui astfel de ax în cadrele deja existente punea însă o mare problemă: nu mai exista loc în cadru pentru rulmenți, ca la versiunile încapsulate! Astfel, Shimano, care au dezvoltat acest prim standard, au scos rulmenții în afara cadrului cu ajutorul unei perechi de cupe din aliaj ușor, rulmenții fiind conținuți în acestea.  Folosirea unor rulmenți cu diametrul interior mai mare a crescut de asemenea rigiditatea sistemului și eficiența la rotație. În plus, aceștia au devenit extrem de ușor de accesat, schimbat, degripat… Nu în ultimul rând, prețul unor astfel de cupe nu a devenit mult mai mare decât cel al unui monobloc de calitate încapsulat. Singura problemă reală a fost etanșeitatea, care nu se ridica la nivelul modelelor încapsulate, ceea ce a făcut ca durata de viață să fie destul de redusă. Prețul mic și simplitatea schimbării chiar și acasă a făcut ca Hollowtech II să aibă un succes enorm, continuat până în ziua de azi când încă este sistemul cel mai popular de pe piață.

Sistemele GXP și Campagnolo (Ultratorque/Powertorque)

Pe lângă standardul Shimano, au mai apărut cel GXP de la SRAM și versiunile Ultratorque și Powertorque de la Campagnolo. Chiar dacă standardele de dimensiuni sunt aproape identice, prinderea brațelor diferă. Cu toate astea, majoritatea angrenajelor cu ax de 24 mm sunt compatibile cu cupele existente, eventual fiind necesară adăugarea unor distanțiere.

Diferența între sistemele cele două de la Campagnolo este îmbinarea dintre brațele angrenajului, care la Powertorque se face pe brațul stâng în timp ce la Ultratorque axul e din două bucăți și se îmbină la mijloc între rulmenți.

O problemă ce apare este dacă se dorește folosirea unui angrenaj mai modern, cu ax de 30 mm (urmează să vedem cum sunt și acestea), dar pe un cadru filetat clasic. Din fericire există cupe cu rulmenții mai subțiri ce pot face această adaptare.

Trebuie precizat că aceste tipuri de rulmenți exteriori se montează pe cadrele cu prindere clasică cu filet, deci și pe cele mult mai vechi, inclusiv pe cele ce foloseau conuri cu bile! Doar să se potrivească filetul, conform explicației ce urmează:

Filet englezesc și filet italian

Probabil ați auzit de noțiunile de filet englezesc și italian. Nu vă complicăm cu detalii, dar e vorba de modul în care e filetat interiorul cadrului unde se montează rulmenții și de faptul că sistemul italian se înfiletează normal pe ambele părți în timp ce modelul englezesc se înfiletează invers pe partea dreaptă a bicicletei. Din punctul acesta de vedere, sistemul englezesc e superior deoarece la cel italian rulmentul din dreapta se poate desface de la pedalat.

Deși toată lumea aproape a folosit sistemul englezesc, producătorii italieni au folosit versiunea proprie încă de acum multe zeci de ani, iar cum tradiția e la putere unii îl folosesc în continuare. Nu e niciun necaz, toate tipurile de rulmenți tip monobloc sau externi există și în versiune pentru filet italian.

Sistemele filetate T47 și Colnago ThreadFit 82.5

Aceste două standarde sunt destul de noi, introduse de Chris King, respectiv Colnago și încearcă să combine avantajele sistemelor cu ax de diametru mare și rulmenți presați în cadru cu cel al sistemelor filetate. Ambele acceptă ax de 30 mm și deși încă nu sunt foarte populare, ar putea deveni deoarece neajunsurile sistemelor nefiletate deranjează mulți utilizatori.

Sistemele nefiletate (pressfit)

După ce s-a observat că mărirea diametrului axului și a rulmenților aduce beneficii mari, producătorii nu s-au oprit. Au mai îngroșat axul de la 24 mm la 30 mm. În plus, pentru a acomoda noile anvelope mai late și pentru a rigidiza cadrul în zona monoblocului, au decis că e vremea pentru idei noi. Astfel au apărut sistemele pressfit, la care rulmenții se presează în cadru direct sau protejați de o cupă ca la sistemele filetate. Cum rulmeții intră în interior, cadrul s-a putut lăți în zona aceea. Asta a permis chainstay-uri mai depărtate, implicit mărind spațiul de anvelope și scurtând spatele bicicletei la cele unde manevrabilitatea e importantă.

Mai mult, cum noul standard a venit în era carbonului, acum nu mai era nevoie de insertii metalice cu filet, rulmenții se pot monta direct în cadrul din carbon. Rezultatul e o scădere de greutate destul de mare, care era greu de obținut altfel.

BB90/BB95/BB86/BB92

Primele sisteme fără filet au fost concepute să folosească același ax de 24 mm ca la sistemele filetate, doar că rulmenții, care au aceiași dimensiune, sunt presați direct în cadru. BB90/95 au fost introduse de Trek pentru șosea/MTB iar BB86/92 de Scott, Giant și Pivot.

Marele avantaj adus este că practic cadrul a fost lățit mult în acea zonă, fiind mai rigid și mai ușor. BB86/92 are toleranțe mai mari decât BB90/95 și e mai ieftin de implementat. În afară de lățimea cadrului, sistemele sunt aproape identice. Lățimea e de 90, 95, 86.5 și 92.5 mm.

Ambele sisteme suportă acum și ax de 30 mm, deși nu au fost concepute inițial pentru asta, fiind nevoie de rulmenți specifici.

E de remarcat că denumirea vine de la lățimea monoblocului!

BB30/OSBB

Pasul următor a fost introducerea axului de 30 mm, mai ușor și mai rigid, dar care a necesitat alți rulmenți. BB30 a fost conceput de Cannondale, rulmenții sunt montați direct în cadru iar lățimea cadrului a rămas aceiași ca la cele filetate: 68 mm pentru șosea și 73 mm pentru MTB.

Avantajul este că se obține astfel un Q-factor mai mic (distanța dintre brațele angrenajului), mai eficient la pedalat. Greutatea e de asemenea foarte bună. Angrenajele specifice au greutăți fantastice, modelul SiSl2 de la Cannondale ajungând la 484 g cu tot cu foi!

Problema mare e toleranța mică la abateri la construcția cadrului și faptul că orice eroare aici duce la trosnituri la funcționare. Dacă există o deformare importantă a locașului pentru rulmenți, singura rezolvare e trecerea la un angrenaj clasic cu ax de 24 mm și montarea de cupe adaptoare, cu rulmenții externi și care se înfiletează una în alta la mijlocul cadrului.Specialized a folosit același standard cu denumirea de OSBB.

La BB30, denumirea vine de la diametrul axului!

BB30A/BB30-83 Ai

Spuneam mai sus că BB90/95 aveau avantajul rigidizării zonei monoblocului prin lățirea acesteia, lucru care nu e prezent la standardul BB30. BB30A a apărut pentru a rezolva acest neajuns. În acest scop, cadrul a fost lățit 5 mm doar înspre brațul stâng al angrenajului, fiind acum asimetric. Astfel s-a asigurat lățimea necesară pentru a beneficia de toate avantajele de rigiditate, greutate și design.

Rulmenții au rămas la fel ca la BB30 iar majoritatea angrenajelor ce se montau pe BB30 cu un distanțier merg și pe BB30A fără acesta. Din păcate însă sunt angrenaje ce au fost produse cu axul fix cât e nevoie pentru BB30 iar acestea din păcate sunt incompatibile cu BB30A. În ultima vreme toate angrenajele BB30 vin pregătite și pentru acest standard.

Dezavantajele sunt aceleași ca la BB30 – toleranța mică la defecte la cadru, zgomote care pot să apară foarte ușor.

BB30-83 Ai e un standard foarte asemănător dar cu o lățime de 83 mm, folosit de Cannondale pe foarte puține modele.

PF30/OSBB

PF30 e răspunsul SRAM la standardul BB30 și se aseamănă cu acesta, însă aici rulmenții nu sunt introduși direct în cadru ci sunt introduși în niște cupe care sunt presate în cadru.

Avantajul mare al cupelor este că toleranțele acceptate la fabricația cadrului sunt mai mari, 0.05 mm față de 0.025 mm. Acest standard a atras atenția producătorilor mici ce nu puteau face față la standardele necesare până acum. Astfel, PF30 a făcut pe mulți să renunțe la sistemul filetat pentru a beneficia de avantajele acestui nou sistem cu rulmenți îngropați.

Specialized folosește și acest sistem tot sub denumirea OSBB, lucru ce poate creea confuzie.

Lățimea cadrului e cea clasică, de 68/73 mm, deci sistemul nu beneficiază de avantajele unei lățimi mai mari. De asemenea, un alt dezavantaj e că montarea și demontarea cupelor necesită scule speciale. În rest, e un sistem foarte bun și fiabil.

PF30A/PF30-83 Ai

La fel ca în cazul BB30A/BB30-83 Ai, și aici este vorba de o creștere în lățime cu 5 mm doar pe partea stângă, doar că sunt folosiți rulmenți în cupe nu direcți. Lățimea e de 73 mm la PF30A și de 83 mm la PF30-83 Ai.

BBRight

BBRight e un sistem ce folosește aceleași dimensiuni de rulmenți ca BB30, însă are lățimea mărită la dimensiuni apropiate cu cele ale sistemelor BB90/95. Diferența e că acelea sunt simetrice și folosesc ax de 24 mm în timp ce BBRight folosește ax de 30 mm și e asimetric, fiind mai lung cu 11 mm în partea stângă (cea opusă transmisiei).

BBRight există atât în versiune cu rulmenți montați direct în cadru identici cu BB30 cât și cu rulmenți în cupe ca la PF30.

Standardul e creat de Cervelo și e folosit și de 3T, dar se regăsește pe puține alte biciclete deși în teorie e un standard bun. Avantajul major e rigiditatea mult peste cea a sistemelor BB30 și PF30.

BB386EVO/BB392EVO

Probabil cel mai performant sistem, acesta preia partea buna din toate celelalte. Astfel, avem lățimea mare de 86 respectiv 92 mm însă se folosește ax de 30 mm diametru. Rulmenții sunt în cupe, ceea ce face costurile de producție să fie mici. Cupele cu rulmenți sunt identice cu cele de la PF30/BBRight.

Angrenajele pentru acest sistem sunt compatibile cu aproape toate celelalte sisteme de pe piață. Marele avantaj e rigiditatea, ce vine atât de la lățimea cadrului cât și de la diametrul axului.

SRAM DUB

Printre ultimele apariții de pe piață este sistemul SRAM DUB pentru MTB. DUB vine de la Durable, Unifying BottomBracket și e un sistem ce încearcă să le combine pe toate celelalte într-unul singur. Astfel, DUB folosește un singur tip de angrenaj cu axul de fix 28.99 mm în diametru, adică undeva între cel vechi de 24 mm și cel modern de 30 mm.

Compatibilitatea este însă generală, cu aproape orice alt sistem, lucru ce e posibil datorită numărului mare de tipuri de monobloc disponibile.

Ideea la DUB este practic simplă: același angrenaj se poate monta pe orice cadru cu setul potrivit de rulmenți, toți disponibili de la SRAM: BSA filetat, BB30, PF30, BB86 și BB92. Restul de sisteme nu sunt în general folosite la MTB. Astfel costurile de producție scad, alegerea angrenajului potrivit e simplă iar angrenajul poate fi mutat de pe o bicicletă pe alta cu costuri minime!

Am încercat să vă prezentăm informațiile cât mai prietenos, cu cât mai puține cifre, pentru că tabele cu dimensiuni găsiți din plin pe internet. Ideea a fost să vă facem să înțelegeți logica în spatele fiecărui sistem și să puteți să le deosebiți măcar în linii generale. Pentru o identificare precisă a pieselor de care aveți nevoie, dacă nu sunteți siguri, vă recomandăm să apelați la un mecanic sau atelier specializat!

 

 

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentSalonul Bicicletei 2019 – gânduri post eveniment
Articolul următorSchimbătorul automat de viteze HIPCI AGS vine din Taiwan
Horaţiu pedalează şi merge pe munte de când se ştie, dar s-a apucat serios de mountain bike şi de participarea la concursuri în 2006, iar de cursieră în 2010. Când nu pedalează, aleargă pe poteci de munte, iar iarna practică schi-alpinism. Iubeşte potecile de MTB din Carpaţi şi şoselele şerpuitoare ale Alpilor. Zona sa preferată de MTB este Bran-Moieciu.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ