La fel ca în ultimii câţiva ani Merida a decis să organizeze Press Camp-ul său anual cu ocazia unui eveniment ciclist important. Anul acesta, cu ocazia lansării cursierei Merida Scultura Disc cu frâne hidraulice pe disc, evenimentul a avut loc în Belgia însă foarte aproape şi în acelaşi week-end cu cursa Paris-Roubaix. Motivul a fost ocazia pe care această cursă o oferă jurnaliştilor să testeze noua bicicletă pe traseul infam binecunoscut pentru piatra cubică dificilă pe care o conţine.

merida road press camp 2016 07

Anul acesta la press camp-ul dedicat bicicletelor de şosea Merida a prezentat noua Scultura Disc. Este un subiect delicat şi deloc împărtăşit de celelalte mărci producătoare de biciclete din lume, anume faptul de a dota cursierele cu frâne pe disc în locul clasicelor care frânează pe jantă.

Motivele reticenţei sunt multiple şi variază de la cele obiective, precum greutatea în plus pe care o adaugă bicicletei, până la cele subiective precum teama de a nu te frige de disc în cazul unei căzături. Însă Merida a îmbrăţişat subiectul şi este prima companie din lume care a intrat „full gas” în acest subiect lansând pe piaţă o serie întreagă de cursiere dotate cu frâne pe disc.

merida road press camp 2016 08

Însă chiar dacă Merida a acceptat provocarea totuşi nici ei nu sunt încă 100% convinşi că frânele pe disc vor avea succes la cursiere. În workshop-ul pe care Merida l-a ţinut în ziua a 2a a prezentării, am fost rugaţi ca toţi participanţii să na împărţim în două grupe, cei în favoarea frânelor pe disc şi cei cărora nu le place ideea. Nu a fost surprinzător faptul că grupul celor în defavoarea frânelor pe disc era de două ori mai mare. Surprinzător a fost însă faptul că însuşi Jurgen Falke, şeful departamentul R&D al Merida, era în grupul celor care nu apreciază (încă) frânele pe disc.

merida road press camp 2016 06

Dar există o explicaţie şi anume faptul că deşi Merida a făcut o lansare în toată regula, din septembrie 2016 urmând să găsim în magazinele de biciclete din România noua Scultura Disc, ei sunt încă în faza de testare. Chiar şi cursa Paris-Roubaix, la care echipa Lampre-Merida a participat a 2a zi, a însemnat un test pentru noile biciclete.

merida road press camp 2016 04

Dar haideţi să vedem care sunt motivele pentru care un set de frâne hidraulice pe disc instalate pe cursieră ar merita osteneala.

Ei bine nu trebuie să privim mai departe decât la bicicletele de munte dotate cu astfel de frâne. Cu excepţia bicicletelor de buget cumpărate din hypermarket şi la care nu funcţionează mai nimic bine, un set de frâne pe disc sunt fantastic de eficiente. Deja nu mai avem ce să argumentăm aici.

Frânele pe disc, fie că sunt hidraulice sau chiar mecanice, au un randament de funcţionare extrem de bun şi mai ales pe vremea rea, pe ploaie. În aceste condiţii forţa de frânare este la fel de bună. Desigur aderenţa anvelopei pe asfalt nu mai este aceeaşi însă fiabilitatea frânei este de neclintit.

Apoi celalalt motiv important a fost căldura generată de frâne în timpul frânării. Şi discurile se încălzesc însă frânele pe jantă se încălzesc şi mai tare, ca să nu mai spunem de jantele din carbon. Acestea, dacă se încing, riscă delaminare şi chiar distrugere. În plus camera din interiorul anvelopei riscă să explodeze dacă roata se încinge prea tare. Sunt lucruri care chiar se întâmplă. Desigur şi frânele pe disc se încălzesc însă pentru aspectul ăsta Merida a venit cu o îmbunătăţire despre care vom vorbi mai jos.

Acestea au fost motivele principale pentru care Merida consideră că merită efortul. Imaginaţi-vă o coborâre pe munte, pe asfalt, pe cursieră, pe serpentine, de lungă durată. Imaginaţi-vă un ciclist amator, cu experienţă limitată care are impresia că merge tare, dar în realitate trage de frâne aproape tot timpul. Dacă nu dozezi bine frânare ai foarte mari şanse să-ţi cedeze frânele. Practic să se încingă saboţii şi să-şi piardă proprietăţile. În România poate se întâmplă mai rar însă dacă încerci să cobori dintr-un foc Transfăgărăşanul cu siguranţă duci la limita superioară frânele, iar un amator aproape sigur se mai opreşte din când în când să-şi tragă sufletul.

Însă aici apare cel de-al 3lea motiv pentru care Merida susţine introducerea frânelor pe disc la cursiere şi anume puterea mică din degete pe care trebuie să o aplici pentru a frâna. Dacă la frânele clasice trebuie să tragi bine de ele pentru a frâna, ca să nu mai spunem de faptul că pentru a avea pârghie maximă la maneta frânei trebuie să ţii mâinile în drop-uri şi nu pe manşoane unde amatorii se simt mai în siguranţă, acţionarea frânelor hidraulice necesită o fracţiune din efortul respectiv. Le-am testat şi am fost şocat de eficienţă. Ţinând mâna de sus, pe manşoane, frânezi extrem de eficient şi fără efort, trăgând cu mai puţine degete.

merida road press camp 2016 24

Fac o mică paranteză aici şi dezvălui un secret al frânarii eficiente despre care ne-au povestit cicliştii profesionişti de la Team Lampre-Merida. Pentru a frâna fără a genera prea multă căldură trebuie să frânezi scurt şi puternic, practic în ultimul moment. Pe o coborâre amatorii trag uşurel de frâne cam tot timpul insistând la viraje. Acest lucru duce la o constantă încălzire a frânelor şi timp foarte puţin de răcire. Dacă frânezi puternic şi scurt, evident ţinând cont de aderenţă, dacă e ud etc., frânele se încing pe moment, dar au timp să-şi revină.

Aşa cum spuneam mai sus, atunci când am fost rugaţi să ne împărţim în două grupuri, surprinzător Jurgen Falke s-a dus în grupul non-fanilor frânelor pe disc. Ne-a mai spus că totuşi din punct de vedere al companiei este în favoarea frânelor pe disc, însă din punct de vedere personal nu le vede încă fezabile.

merida road press camp 2016 05

Acest lucru este din nou surprinzător pentru eu personal aş gândi exact invers. Pentru mine personal un set de frâne pe disc pe cursieră ar fi mană cerească la cât de eficiente sunt şi cât de puţin efort necesită pentru a fi acţionate. În acelaşi timp le-as vedea extrem de problematice într-un concurs unde ele adaugă greutate semnificativă, dar mai ales sunt mai greu de schimbat pentru că trebuie să fixezi cu atenţie discul în etrier, în comparaţie cu frânele clasice pe jantă la care nu ai nici un stres.

Motivul pentru care Jurgen s-a aşezat în grupul non-admiratorilor este faptul că astăzi, în 2016, frânele pe disc la bicicletele de şosea nu sunt încă suficient de bune. Este vorba în primul rând de greutatea adiţională, în jur de 400 grame în plus per bicicletă, dar şi de căldura generată. Spuneam mai sus că Merida a venit cu o îmbunătăţire proprie la acest aspect. A montat un radiator suplimentar în dreptul etrierului frânei spate. Iniţial am crezut că este o nouă specificaţie a frânelor Shimano 105 Disc folosite.

merida road press camp 2016 09

Radiatorul arată extrem de bine şi se integrează perfect în design. Dar nu, radiatorul este creaţia Merida. Această piesă adaugă bicicletei doar 14 grame, dar permite ansamblului etrier-disc să se încălzească cu 35 grade mai puţin în timpul unei frânări continue de 4 minute.

merida road press camp 2016 25

Jurgen spunea că frânele pe disc pentru cursiere nu sunt încă gata pentru rigorile ciclismului performant de şosea, dar era în acelaşi timp convins că în doar câţiva ani se va avansa suficient pentru a le face potrivite. Astăzi Merida foloseşte mai multe sisteme de răcire pentru ca bicicletele să fie fiabile. Este vorba de radiatorul despre care am vorbit, dar şi de faptul că sunt folosite discuri de frână Shimano Ice-Tech FREEZA de 160 mm, cu miez din aluminiu, suprafaţă exterioară din oţel plus radiatoare suplimentare de răcire. Nu în ultimul rând inclusiv plăcuţele de frână dispun de radiatoare. Aşadar nu mai puţin de trei sisteme de răcire pentru modelul de top al versiunii Merida Scultura cu echipare electronică Shimano Dura-Ace Di2.

Până şi discurile de 160mm au fost special alese, şi nu unele cu diametru mai mic. La prima vedere ai spune că pentru cursiere este suficient şi un disc de 140mm însă din teste a rezultat că pentru eficienţă şi fiabilitate discurile de 160 sunt minimele care pot fi folosite.

O altă modificare pe care Merida a adus-o cursierelor Scultura pentru a le face compatibile cu frânarea pe disc este sistemul de prindere al roţii. Nu mai avem clasicul QR şi nici măcar sistemul thru-axle regăsit la mtb-uri. Avem un nou sistem lansat de Focus în 2014 şi anume Rapid Axle Technology (R.A.T.).

merida road press camp 2016 23

Un argument împotriva frânelor pe disc la cursiere era faptul că este nevoie de o prindere mai solidă a roţii în cadru / furcă, pentru a face faţă forţelor de torsiune care apar când frânarea se face pe o singură parte a roţii. Însă o prindere mai solida însemna thru-axle-ul de la mtb-uri care nu era convenabil întrucât trebuie să înşurubezi axul după care să-l închizi. Într-un concurs acest lucru înseamnă un mare dezavantaj.

Noul sistem de la Focus este tot un thru-axle însă mai deştept. Sistemul este similar, dar nu mai este nevoie de înşurubare ci este suficientă doar o rotire de 90 grade a axului după care acesta poate fi închis. Acest lucru face ca sistemul Focus RAT să fie potrivit şi pentru concursuri.

 

Dar cum spuneam, frânarea pe disc, pe o singură parte a roţii, duce la forţe de torsiune pe care nu le aveam în trecut la frânarea pe jantă. Din acest motiv Merida a trebuit să întărească structura internă a furcii. Asta a însemna nu doar greutate în plus ci şi o reducere a complianţei (pe care am simţit-o în testele făcută pe piatra cubică de pe traseul Paris-Roubaix).

Însă legat tot de cadru şi de complianţă, spatele este şocant de confortabil. Într-una din zilele Press Camp-ului am fost duşi într-o tură de 70 km pe traseul original de concurs Paris-Roubaix. Cei 70 km au conţinut şi 12 sectoare de pavate, celebra piatră cubică peste care se merge cu viteze fantastice, pe cursieră. Nu are rost să povestim despre şocul pe care l-am avut când am intrat cu cursiera pe pietrele respective. Desigur trebuia să pedalezi ridicat din şa pentru a putea înainta. Însă în scurt timp oboseai şi trebuia să aşezi fundul pe sa. Daca la început vibraţiile se simţeau bine în timp îţi dădeai seama că nu e aşa rău. Practic puteam pedala întreaga secţiune de pavate, de 1,5-2,6 km, stând pe şa. Desigur nu era o plăcere, dar putea fi mult mai rău.

merida road press camp 2016 01
Foto Daniel Geiger

La nivel oficial UCI a aprobat utilizarea frânelor pe disc în competiţii însă există în continuare temerea din partea concurenţilor în privinţa accidentărilor cauzate de discurile de frână. Există mitul potrivit căruia aceste discuri taie în carne vie atunci când se cade în grup la o cursă mare de şosea. Mi se pare totuşi exagerat aspectul ăsta. Mai degrabă foile dinţate ale angrenajului pedalier sunt mai periculoase decât aceste discuri. Ca să nu mai vorbim de căzătura în sine care, dacă este pe piatră cubică, este devastatoare.

merida road press camp 2016 19

Însă echipa Lampre-Merida a fost imediat echipată cu noile cursiere cu frâne pe disc. La prezentarea de presă membri echipei au spus că au fost puţin reticenţi la început însă după ce le-au încercat au fost convinşi pe loc de avantajele frânelor pe disc. Mai trebuie acum ca în următorii ani Merida, cât şi ceilalţi producători de piese, să scadă greutatea pe care o adaugă acum sistemul de frânare pe disc cât si ranforsarea cadrului / furcii.

merida road press camp 2016 03

Noua Merida Scultura Disc va fi disponibilă în trei variante de cadru: două de carbon şi unul din aluminiu. Modelul de top CF4 are o greutate de doar 900 grame. Modelul CF2 are o greutate de aproape 1kg în timp ce cadrul din aluminiu LITE are o greutate de 1,5 kg.

merida road press camp 2016 02

Geometria agresivă competiţională regăsita la modelul CF4 este moderată la celelalte două cadre CF2 şi LITE. Scultura LITE este şi ea îndreptată spre performanţă însă geometria permite o poziţie mai dreaptă potrivită cicliştilor care apreciază mai mult ciclismul touring decât competiţiile.

Noul cadru Scultura Disc dispune de puţine modificări faţă de original. Una din modificări este alungirea ţevilor chain stays cu 8 mm. Acest lucru a fost făcut pentru a fi acceptate anvelope late de până la 28 mm, dar şi pentru a face cadrul compatibil cu noul standard Shimano Flat Mount pentru instalarea etrierelor frânelor pe disc.

Aşa cum am spus deja au mai fost necesare modificări şi la structura internă a furcii, dar şi a triunghiului spate al cadrului pentru a face faţă forţelor venite din partea frânarii asimetrice.

Noua cursieră Merida Scultura Disc va fi disponibilă în România prin importatorul oficial BikeFun începând din septembrie 2016. Preţul noii biciclete va fi anunţat în Iunie 2016.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentRocky Mountain lansează noul Pipeline 27+
Articolul următorRoad Grand Pink 2016: premii de peste 6000 de EURO și un nou traseu în Fundeni
Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.

4 COMENTARII

  1. Frana pe disc net superioara celei pe saboti,pe asfalt…?Daca era vorba de offroad as fi dat dreptate celui ce afirma,dar pentru asfalt,intre o frana performanta pe saboti(XT paralelogram+Kool Stop)si o frana performanta hidraulica pe disc(XT+disc XT+placute metalice)confirm ca nu exista absolut nicio diferenta,nici la forta de apasare a menetei si nici la forta de franare!Tot cu un degetsi cu aceeasi forta apasam maneta si acum 4-5 ani,la fel ca si acum pe disc.Singurele diferente intre cele 2 frane sunt modulatia,mai buna la frana pe disc(dar nu prea observi diferente pe asfalt)si greutatea,mai grea cea pe disc.Intr-adevar,frana pe disc e mai buna la antrenamente atat pe coborari cat si pe plat,dar de la a folosi frana pe disc pe transfagarasan si pana la a o folosi in pluton,in ciclismul de performanta,unde pot exista 15-20 de astfel de “cutite fierbinti”,mai e drum lung cred eu.Am putut vedea cu totii(nu ca n-am fi intuit si trebuia sa vedem)cum la etapa de duminica din Paris-Roubaix,doi ciclisti au impartit ambulanta cu rani pana la os datorate discului de frana.Oare Merida percepe altfel decat mine taieturile pana la os?!ca mie mi s-au inmuiat genunchii cand am vazut imaginile…
    http://www.ciclism.ro/2016/04/franele-pe-disc-contestate-de-francisco-ventoso-dupa-accidentarea-din-paris-roubaix/

    In final,nu Merida a aprobat folosirea franelor pe disc,ci UCI…si asa cum si unii din rutierii profesionisti au declarat in iarna ca se tem de consecintele acestor discuri de frana,si eu cred cu tarie ca e doar un val tulbure in folosirea franelor pe disc la cursierele participante in turul profesionist.

    • La profesioniști e o discuție clară, dar de exemplu din punctul meu de vedere de ciclist amator pe care îl interesează fix 0 ce fac ăia din ProTour (chiar nu am răbdare să mă uit la o cursă de șosea, excepție fac cățărările) frâna pe disc pe cursieră e genială. După multe concedii cu cursiera în Alpi pot să spun că îmi obosea mâna de la frânare mai mult decât picioarele de la cățărări. Profesioniștii frânează câteva secunde înainte de curbă, eu dacă cobor un Stelvio probabil o să țin frâna apăsată cam 75% din timp. Dacă mai și plouă…. rămân fără roți până jos… Am găurit o jantă de Ksyrium SL până când se vedea dintr-o parte într-alta, iar o jantă din aia nu e ieftină… Pentru mine care folosesc cursiera cât pot doar pentru munte, frâna pe disc e o binecuvântare!

  2. Si din punctul meu de vedere ai dreptate Horatiu…insa nu inteleg de ce e mai slaba frana(saboti)la cursiera decat un V-Brake la mtb.Asa cum am scris mai sus,eu n-am simtit nicio diferenta,pe asfalt, intre sabot si disc!nici la puterea de franare si nici la apasarea manetei.Xt-ul cu paralelogram era pur si simplu o fericire de apasat…
    Insa am mers de curand cu o cursiera,era noua ce-i drept si poate nerodata,care nu frana neam… 😀

LĂSAȚI UN MESAJ