Se întâmplă destul de rar ca la Freerider să avem onoarea testării unei biciclete cu adevărat de top. La modul cel mai serios, două dintre motivele pentru care nu încercăm des biciclete scumpe este însăși prețul și faptul că sunt puțini cei care și le permit. În al 2lea rând importatorul nu-și permite întotdeauna să “strice” o bicicletă de acest calibru riscând s-o dea la test. Pentru că testu-i test, nu le menajăm.

Mai sunt însă și exceptii cum este și bicicleta de față, un model de cupă mondială, Silverback Superspeed 1.0. Este un hardtail din carbon gândit să alerge la cele mai prestigioase și dificile concursuri de cross country olimpic din lume, lucru care se și întâmplă alături de echipele oficiale ale brandului, Silverback OMX Pro Team și Silverback Volvo. Pasionat fiind eu însumi de concursuri, recunosc că am fost foarte curios să văd cum se stă pe o astfel de bicicletă.

Primul lucru pe care îl vezi privind acest Superspeed este cadrul, forma sa clasică și perfectă de diamant. După care, la o privire mai atentă observi ceea ce face această bicicletă să fie unică. E vorba de tehnologia „MonoBurst” întâlnită doar la această bicicletă. MonoBurst înseamnă practic de o micro-suspensie integrată în cadru, dar fără să fie folosite arcuri, cauciuc sau alestomeri. Este folosită însăși proprietatea elastică a carbonului pentru a imprima cadrului această mică flexie. Să fim înțeleși, „suspensia” este foarte mică, totuși vorbim de un hardtail, însă atât cât este oferă ciclistului un avantaj în fața concurenților de la linia de start.

Tehnologia MonoBurst înseamnă practic faptul că țeava seat tube nu are legatură directă cu țevile seat stay ci se unește doar cu țeava principală toptube. Asta înseamnă că vibrațiile venite de la roata spate sunt izolate și transmise direct spre partea din față a cadrului, ocolind șaua.

Simplu fapt că acest Monoburst absoarbe mare parte din vibrațiile de pe traseu înseamnă că ciclistul rămâne mai odihnit de-a lungul concursului. Microsuspensia este mică, rigiditatea cadrului rămânand la fel de bună însă este totuși este vizibilă și cu ochiul liber. Rigiditatea la headtube am măsurat-o la 82,4 Nm/grad. Este o valoare care îmbină confortul cu rigiditatea, fiind o valoare bună la cadrele din carbon. Pentru raportul STW am obținut 68,6 Nm/grad/kg, o valoare peste medie.

 

În varianta în care am primit bicicleta, cu componente schimbate față de original, am măsurat greutatea totală la 10,44 kg. Cadrul gol cântărește 1.200 gr. Putem spune că este destul de mult dacă îl comparăm cu Scott Scale care are în jur de 980 gr, însă când vine vorba de preț, Silverback câștigă detașat.

Apoi, la o a doua privire mai atentă vezi restul de detalii care abundă pe acest cadru, făcându-l nu doar funcțional ci și foarte plăcut privirii. Vorbim în special de ghidarea internă a cablurilor prin cadru, Silverback alegând pentru fiecare în parte un traseu nu doar funcțional ci și estetic.

Așa cum spuneam la început, interestul principal al testului a fost să încerc geometria cadrului. Fiind o bicicletă de test, echiparea nu mai era standard însă geometria nu a fost afectată. Furca nu a fost însă schimbată, reusind astfel testa și o variantă mai nouă a modelului Reba RL de la RockShox. Ce pot spune este că dacă reușești să o reglezi perfect în funcție de greutatea ta și stilul de dat, vei fi absolut impresionat de performanțe. Cursa scurtă de doar 100 mm face minuni atunci când furca este corect reglată, iar nivelul tău de experiență este peste medie. Furca am cântărit-o la 1.710 gr cu tot cu lock-out.

Însă geometria mi-a plăcut cel mai mult. E destul de greu de exprimat în cuvinte însă simțeam că sunt una cu bicicleta. Pe urcări aveam randament foarte bun însă pe coborâri am fost cu adevărat imrpesionat. În ciuda geometriei specifice cross country, deci relativ scurtă și abruptă, potrivită pentru trasee rapide și tehnice, la vale mă simțeam în foarte mare siguranță. Simțeam că pot coborâ cu încredere chiar și zone foarte abrupte și dificile. Era așa cum spun americanii „confidence inspiring”. Primeai încredere că vei traversa cu bine zona periculoasă.

Senzația era prezentă mulțumită unghiurilor și dimensiunilor diferitelor părți ale bicicletei. Pe de o parte avem unghiul furcii la 69,5 grade identic cu ce avem în 2019 și la Specialized Epic care vrem, nu vrem, este de mulți considerat etalon în ce privește disciplina cross country. Cele 69,5 grade oferă în special manevrabilitate însă față de vechile valori, astăzi furca are o poziție mai „slack”, lucru care permite bicicletei să treacă mai ușor peste obstacole și să stea mai bine la vale.

După care avem o pereche de țevi chain stay foarte scurte. În fapt Silverback le spune „Ultra Short”, iar când ne uităm pe cifre se adeverește. Avem doar 422 mm la Superspeed în timp ce la Epic, chain stay-urile au 438 mm lungime. Această lungime „scurtă” imprimă bicicletei o manevrabilitate ieșită din comun, lucru pe care l-am simțit pe potecile înguste și întortocheate.

Concluzia testului e cât se poate de evidentă. Nu este niciun dubiu că sunt foarte încântat de Silverback Superspeed 1.0. Este cu siguranță bicicleta care, dacă nu aș fi trecut la full suspension, mi-ar fi plăcut să o am în colecție la capitolul „cel mai bun hardtail pe care l-am testat până acum”. Este o bicicletă foarte performantă pentru cross country, cu un cadru cu finisaje excelente care țin cont nu doar de funcționalitate ci și estetică. Și să nu uităm de confort, cu al său MonoBurst. Este pe cât de manevrabilă la deal pe atât de stabilă la vale. Însă când raportăm întreg pachetul la preț, performanță și echipare și comparăm cu principalii rivali cu nume grele de pe piață, observăm că lipsa de notorietate a unui brand precum Silverback nu afectează deloc performanțele bicicletei ci devine un avantaj.

La deal: 8/10
La vale: 9/10

REVEDEȚI PREZENTAREA
Manevrabilitate
95 %
Greutate
80 %
Echipare
70 %
Confort
90 %
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentBlack Friday 2018 în România la biciclete, piese, echipamente şi accesorii
Articolul următorEtapa a 2a din Cyclocross Nation 2018 a avut loc la Micăsasa
Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ