Schimbătoare electronice Shimano XT Di2 (2017): test pe termen lung

1

La fel ca oricare dintre voi am fost sceptic în momentul în care cei de la Shimano au anunțat primele schimbătoare electronice. Dar să vedeți ce s-a întâmplat până la urmă! Am utilizat atât variantele de pre-producție, mai întâi modelul XTR, căci el a fost primul, apoi și variantele de serie, atât de la XTR cât și de la XT. Iar apoi, de mai bine de jumătate de an, am avut instalate pe propria-mi bicicletă noile Shimano XT Di2, în versiunea de serie.

Aceasta este bicicleta de demo furnizată de Shimano. Branding: XT Di2.
Și una mai artistică. Să vedeți și voi că n-a avut viață ușoară cu mine. 🙂
Și da, chiar așa tare m-am distrat.

Mai mult decât atât, cei de la Shimano au mai trimis și o bicicletă demo cu aceleași XT-uri instalate, însă cu două manete de comandă, nu cu una singură așa cum am instalat pe bicicleta personală. Totodată, am avut ocazia să testez pe termen lung același sistem de transmisie pe o bicicletă electrică, însă în formatul 1x, celelalte două variante testate fiind în format 2x. Pe scurt, am testat cam tot ce se putea testa, iar acum mă consider convertit la electronice cu slabe șanse de a mai reveni vreodată la schimbătoare mecanice. Iată de ce.

Principiul

Dacă nu este foarte clar ce înseamnă schimbător electronic, iată aici cea mai simplă explicație: cu ajutorul unei manete, cu două padele, dai un impuls electric, care trece printr-un cablu de asemenea electric și ajunge în schimbător, pe care-l mișcă în sus sau în jos în funcție de viteza aleasă. Altfel spus, face același lucru precum schimbătorul mecanic doar că nu mai folosește un cablu din oțel pentru a mișca agregatul. Rolul acelui cablu a fost preluat de un motoraș integrat în schimbător.

Construcția

Pe lângă manetă, cablu și schimbător se adaugă în plus o joncțiune care face legătura dintre componente și acumulator. De asemenea, ai la dispoziție un ecran de foarte mici dimensiuni care-ți arată în permanență pe ce pinion sau în ce viteză te afli.

Schimbătorul de pinioane, cu un corp ceva mai gras în partea superioară. Motorul se află în spate, deci este bine protejat.
Schimbătorul de foi, cu motorul amplasat tot în partea superioară.
Vedere din spate a schimbătorului de foi.
Maneta pentru schimbarea pinioanelor. La nevoie, sau mai bine spus la setarea corectă, poți schimba de aici și foile și pinioanele.
Maneta pentru schimbarea foilor, clasic, în stânga.

Instalarea

Se face destul de facil, mai complicat devine doar când nu ai suficient loc să treci cablul electric prin cadru (cablul având o mufă în fiecare dintre cele două capete, care are un diametru mai mare decât cel al cablului). Toate se conectează conform schemei de instalare, acumulatorul este de preferat să fie băgat în seat tube, iar joncțiunea undeva în apropiere. Dacă ai un cadru care este Di2 ready atunci scapi de aceste întrebări. Totodată, recomand cu căldură și componentele dedicate, cum ar fi pipa, ghidonul sau tija de șa pentru Di2, căci acestea nu doar îți simplifică mult viața dar oferă un aspect estetic mai plăcut. Eu n-am, așadar a trebuit să mă descurc cum s-a putut. În fotografiile de mai jos vei vedea cum arată componentele Di2 ready pe bicicleta de demo oferită de Shimano. Reglajul inițial trebuie făcut într-un service autorizat (am asistat la acest reglaj inițial și personal nu mi-aș bate prea mult capul cu asta, deși de princpiu nu este nimic complicat, sunt doar mai mulți pași care trebuie urmați).

Funcționalitatea

Este exemplară. Schimbătoarele sunt extrem de precise, cursa padelelor scurtă și nu necesită niciun efort, iar apăsarea îndelungată a unei padele va schimba succesiv lanțul pe pinioane. Motorul din schimbător are suficientă forță încât să-și facă treba chiar dacă schimbătorul a suferit o baie de noroi. După mai bine de 2.000 de km parcurși nu am întâmpinat nicio problemă și nicio eroare.

În funcție de numărul de foi ales, ai la dispoziție două variante: fie alegi o manetă din care schimbi atât foile cât și pinioanele (da, ai înțeles bine, un singur schifter care comandă două schimbătoare) fie alegi varianta clasică cu două shiftere, unul pentru foi, altul pentru pinioane. Varianta cu un singur shifter a fost prima pe care am instalat-o pe bicicleta mea și chiar dacă la început mi s-a părut un pic peste mână m-am obișnuit foarte rapid.

Pinioanele și angrenajul sunt XT-urile utilizate și pentru transmisiile mecanice.
Cablurile intră frumos pe sub pipă.
Pe display obții informații despre treapta de viteză, modul personalizat ales sau poți face chiar reglajul schimbătorului.

Dacă te întrebi totuși cum se întâmplă procesul de comandă, răspunsul este simplu: conectarea sistemului la PC. De pe computer, tu vei seta când lanțul va trebui să urce de pe foaia mică pe cea mare. De exemplu, eu am ales pe una dintre combinații astfel: când cobor lanțul de pe pinionul 6 pe pinionul 7, așadar pe un pinion mai mic, acesta să urce de pe foaia mică pe foaia mare. În același timp, ca să păstrez un raport similar, lanțul va urca de pe pinionul 7 pe pinionul 5. Toate lucrurile astea se întâmplă concomitent. Dacă urmează o pantă de urcat, iar eu mă aflu pe foaia mare și pinionul 6, schimb până pe pinionul 1, apoi după încă un click, lanțul cade pe foaia mare și se duce pe pinionul 3. O combinație pe care am ales-o în felul acesta deoarece se potrivește stilului meu de pedalat, dar ceea ce trebuie să reții este că tu poți aranja toate aceste scheme cum ai chef și mai mult decât atât, ai două tipuri de astfel de setări pe care schimbătorul le poate memora: S1 și S2, o opțiune pe care o alegi facil de pe monitor. Totodată, dacă vrei să folosești lanțul pe o singură foaie, presupunând că vei avea doar urcări (foaia mică) sau că vei merge pe șosea (foaia mare), treci pe modul manula M, iar atunci din shifter vei schimba doar pinioanele, dintr-un capăt în celălalt.

Transmisia de pe bicicleta mea, 2×11, dar cu o singură comandă (un singur shifter) în dreapta.
Monitorul este similar la ambele variante. Doar bicicletele electrice au display mai mare.
Schimbătorul de foi, aici în versiunea curată.
Și cel de pinioane, cu patină blocabilă, Shadow+.

Transmisia Shimano XT Di2 vine cu 11 pinioane, lanțul mi se pare că se tocește destul de repede (1.200 de km parcurși în condiții 40% umed/noroi – 60% uscat), însă îți permite să folosești toată plaja de viteze, 22 mai exact. Ca să ducă nebunia mai departe, cei de la Shimano oferă aceleași opțiuni, inclusiv cea cu o singură manetă și pentru transmisia cu 3 foi. Toată povestea asta poartă denumirea de schimbare sincronizată, iar în E-Tube Project, programul cu care vei face modificările, trebuie să faci un fel de drag and drop astfel încât schimbătoarele să știe ce au de făcut când tu ajungi pe foaia mare și pinionul doi.

Așa faci setările din program. Aici stabilești ce se întâmplă cu lanțul și mai ales când.
Și aceasta este diagrama cablurilor electrice, mai ales când conectezi și suspensia controlată electronic. 🙂

Acumulatorul

Este suficient de puternic încât să-l încarci de 2-3 ori pe an la o exploatare intensă. Procesul nu este chiar cel mai fericit căci acumulatorul este băgat în seat tube, așadar trebuie să conectezi display-ul cel mic fie la încărcător, fie la laptop prin USB, fie chiar și la un încărcător extern de telefon (la mine a funcionat cu brio și mi se pare totodată cea mai simplă variantă).

Sensibilități

E clar că nu vei vrea să dai cu schimbătorul de pinioane într-o piatră, deși pe traseu nu mi s-a întâmplat până acum. Ai grijă când sprijini bicicleta pe partea cu schimbătorul (deși nu se procedează astfel niciodată). Ai grijă când întorci bicicleta cu roțile în sus ca să-i rezolvi pana, s-ar putea să pui display-ul pe o piatră. Ai grijă când tragi cablurile, nu le lăsa să iasă prea mult in exterior, există riscul să le agăți într-o creangă. Acestea ar fi sfaturile mele, dar încearcă să nu te stresezi. Cu greu se poate întâmpla una dintre situațiile descrise mai sus. În condiții de ploaie sau zăpadă funcționează la fel de bine.

Cablul acesta stătea cam șui, ieșit către exterior. Cu toate acestea nu s-a agățat în nimic.

Concluzie

Am încercat să sintetizez toată informația și s-o servesc cât mai ușor de înțeles și de digerat. Mai sunt lucruri de povestit despre acest sistem de transmisie electronic, însă nu-s informații de o importanță capitală, așadar, cu ce ți-am povestit mai sus ar trebui să te descurci. După cum spuneam în introducere, acum îmi este greu să renunț la Di2. E clar că-ți crează o depedență puternică, mai ales că totul se întâmplă atât de lin, ușor și cu un feeling greu de descris. Nemavorbind de acel bip de la fiecare schimbare: te face să simți că ai ajuns cumva în viitor înainte de vreme. Greutatea sistemului nu este cu mult mai mare decât în cazul unei transmisii mecanice, ceea ce mi se pare de asemenea impresionant. Dacă acesta va fi viitorul sau nu este greu de spus în acest moment, dar ținând cont că unii producători scot transmisii wireless pe piață, este foarte probabil ca electronica să-și înceapă dominația.

Prețul este destul de mare, incomparabil cu sistemele mecanice: aproximativ 700 de euro va trebui să plătești pentru shifter, schimbător de pinioane, display, baterie și junction box, pentru 1×11. Dacă dorești sistemul în format 2×11, cu angrenaj și pinioane incluse la pachet, va trebui să scoți din buzunar aproximativ 1.200 de euro.

Greutăți (pentru 2×11 cu un shifter):

Shifter: 93 de grame (115 grame modelul mecanic M8000 I-Spec II + greutatea shifter-ului de foi)
Schimbător pinioane: 306 grame (275 grame modelul mecanic M8000 cu Shadow+)
Display: 30 grame
Baterie: 50 grame
Cabluri: 25 de grame (65 de grame cămașă + aprox. 150 de grame cablul de oțel la modelul mecanic)
Junction box: 4 grame

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ