Traseu – Geomal, Aiud, Râmeț

0

propulsat_de

Acăsenii este un nume cunoscut în lumea ciclismului şi mai ales al cicloturismului în special pentru traseele realizate de ei în Munţii Trascău, chiar daca e mai putin stiut ca acesta este un proiect nascut dintr-o drama cu final fericit despre care puteti citi in acest interviu. Întrucât noi ajungem mai greu sau mai rar în această pitorească regiune a României i-am rugat să ne trimită, atunci când au timp, câte o povestioară pentru ca zona să devină mai cunoscută şi mai accesibilă iubitorilor de natură şi pedalat în aer liber. Iată mai jos un prim traseu venit din partea Acăsenilor. Lectură plăcută şi apoi pedalare plăcută!

Traseul descris este unul de mountain bike în Munții Trascăului, potrivit atât pentru cicloturiști cât și pentru cei care abordează ciclismul montan într-un mod sportiv. Tura pornește din satul Geomal și parcurge circuitul format din localitățile Gârbova de Sus, Aiud, Cotorăști, Vlădești, Cariera Geomal, Geomal-sat. Vom descrie traseul cu start din satul Geomal, comuna Stremț, județul Alba, dar vom evidenția și alte puncte de unde poate fi parcurs acest circuit.

traseu cicloturism acasenii Geomal, Aiud, Ramet 15

Pentru accesul auto în satul Geomal, din orașul Teiuș se alege drumul spre comuna Stremț, din centrul orașului. Drumul, care duce dealtfel la Mănăstirea Râmeț pe valea râului Geoagiu, merge cale de 3 km pe asfalt. În comuna Stremț, ieșim spre dreapta (indicator spre satul Geomal) pe un macadam bine întreținut, fără gropi sau porțiuni dificile. Drumul curge în ușoară urcare, traversează o porțiune împădurită și, la cca. 5 km de la intersecția din Stremț, iese din pădure ajungând în satul Geomal, unde se poate lăsa mașina în siguranță. Din Teiuș până în Geomal sunt cca. 7 km, ceea ce face drumul accesibil și direct pe bicicletă din Teiuș.

Din satul Geomal, drumul devine pitoresc. Cale de aproximativ 4.5 km, predomină coborârea ușoară, care se termină prin traversarea unui mic pârâiaș, denumit Valea Gorniștii, cu o scurtă urcare abruptă înainte de satul Gârbova de Sus. În Gârbova de Sus se ajunge apoi, printr-o coborâre frumoasă, pe un drum de țară care lasă în o frumoasă belvedere asupra satului, iar în stânga, puțin mai departe, o râpă calcaroasă despre care geografii spun că ar fi veche de cca. 11 milioane de ani.

traseu cicloturism acasenii Geomal, Aiud, Ramet 05

Ajungem în Gârbova după ce trecem și Pârâul Fânețelor, iar în sat avem surpriza să găsim asfalt. Notăm deci posibilitatea de a aborda traseul și din satul Gârbova de Sus, existând acces auto din drumul E81 prin satele Gârbova de Jos și Gârbovița. În Gârbova, o putem lua pe prima stradă la dreapta, următoarea intersecție tot dreapta, apoi prima la stânga în urcare susținută, cca. 1 km cu pantă medie de 9%. Ajunși în vârf, căutăm un drum mai bătut spre Nord-Est. Fără teamă, păstrând direcția pe oricare dintre drumurile găsite, pentru că sunt mai multe, după 5 km se ajunge deasupra orașului Aiud. Cei care au GPS, vor căuta drumul parcurs de noi care coboară pe un bot de deal în Aiudul de Sus, dar te pot atrage alte coborâri decât cea propusă.

Din orașul Aiud, traseul se poate relua urmând drumul județean către satul Râmeț, respectiv Brădești, pe șosea. Până aici, abaterea de la track te duce în același loc, deci ne bucurăm de coborârea frumoasă în Aiud oricare ar fi ea. Din Aiud avem una dintre cele mai frumoase urcări din Trascău, cam 17 km de pe serpentine cu o pantă medie de 4.7%. Inițial drumul duce pe șosea printre ultimele case din Aiudul de Sus. O curbă puternică la dreapta semnalează debutul urcării, prima parte a acesteia fiind pe asfalt, prin pădure. Panta se alină puțin și poți admira în dreapta versantul stâng geografic al Văii Aiudului. O curbă dublă,   apoi o urcare scurtă la cca. 6 km de Aiud ne scoate la fosta cabană Sloboda, din pădurea cu același nume. Scăpăm de asfalt și ne testăm condiția fizică pe un drum plin de pietriș, dar frumos, care urcă în serpentine.

Drumul e prin pădure, lucru care îl face potrivit pentru o zi caniculară de vară. Nu ai izvoare permanente pe traseu până la sfârșitul urcării, deci e bine să ai o sticlă de rezervă în rucsac, în afară de bidon, urcarea e lungă, frumoasă și vei fi tentat să tragi tare să vezi cum te clasezi pe segmentele de pe Strava dacă folosești cumva. Ia deci la plecare o rezervă de apă, măcar jumătate de litru. La ieșirea din pădure realizezi că ai ajuns pe o creastă al cărei debut este marcat de o cruce mare de lemn. Locul se numește Crucea Mutului, îl recunoști și după stația de autobuz de pe dreapta. Ne oprim la Crucea Mutului și admirăm spre stânga valea pârâului Gârbova și creasta din dreapta geografic al acesteia, creastă pe unde vom coborî în scurt timp.

După pauză, urmăm drumul ce duce spre cătunul Cotorăști. În stănga-față se zăresc deja Cheile Mănăstirii, ba dintr-un anumit punct și Cheile Râmețului. În dreapta-față se vede un vârf piramidal, denumit vf.Pleșii. Drumul pe care suntem duce la Brădești și mai departe, trecând prin drumul tăiat în creasta calcaroasă denumită Pleașa Râmețului, imediat după trecerea prin satul Râmeț.

Pedalăm spre vf.Pleșii, la baza căruia știm că există un cunoscut izvor. Urcăm inițial ușor, apoi mai dur până în stația de autobuz de la intersecția spre Cotorăști, apoi coborâm și găsim izvorul vechi din piatră, denumit Fântâna Feluț. Aici merită să faci o pauză după atâta urcare, sub troița de la fîntână. Dacă ești interesat să urci pe vf. Pleșii, o poți face aproape integral pe biclă dacă ai ceva experiență, dar acolo vom merge altădată. Azi, după ce facem plinul de apă și ne odihnim, suim panta scurtă de la izvor la mica căsuță de lemn de pe stânga.

Drumul judetean cotește la dreapta, dar acolo noi o luăm pe poteca care coboară oarecum abrupt în stânga pe lăngă drum. Urmezi GPS-ul sau pur și simplu cărarea care te duce la o gospodărie, unde ieși în șosea. Coborârea a fost foarte abruptă, între 10% și 20%, sigur o să-ți placă să stai în spatele șeii. Dacă ai ratat însă poteca și ai mers înainte pe drumul județean, ai ajuns în satul Râmeț. Poți vizita cârciuma din sat pentru o bere rece sau suc, iar ca să revii, faci stânga pe coborârea spre Mănăstirea Râmeț (este indicator la ieșirea din sat, sau intrebi).

Cobori nu foarte abrupt două serpentine, ajungi la o intersecție, iar în față îți apare șoseaua asfaltată. De aici, la dreapta, ajungi la Mănăstirea Râmeț, dar o luăm înainte pe șosea și în 500 m ajungem tot acolo unde ai fi ajuns coborând pe potecă cum am descris mai sus. Va urma o mică urcare, apoi o zonă de plat, dar nu mai mult de 1 km. Întâlnim pe dreapta o cruce de piatră, ne oprești la ea și ne uităm în toate direcțiile. Spre Vest sunt Cheile Mănăstirii și ale Râmețului, spre Nord-Vest vf.Pleșii, spre Sud se vede partea împădurită din Piatra Cetii, în fața ei, Fața Pietrii, un cătun micuț sub o stâncărie abruptă. Fața Pietrii e formată din case risipite ici-colo, între vârful denumit vf.Lat și Dealul Florilor.

De la crucea de piatră care marchează coborârea spre cariera Geomal, prima parte de coborâre e pe șosea, ne dăm drumul cu voluptate, atingi ușor 60 km/h aici. Asfaltul se termină brusc dar drumul nu e rău, ba chiar e accesibil auto. Coborârea continuă pe Dealu Armeanului, apoi prin pădure, superb, pe lângă Dealu Porumbului, pe care l-ai văzut de la Crucea Mutului. Urmează câteva serpentine și curbe superbe prin pădure, dar trebuie să fi prudent totuși, nu ești singur pe coborâri, mai urcă mașini de teren și motocliști. Ajuns la cariera Geomal treci prin ea de-a dreptul, apoi urmează un drum neasfaltat, dar bătut, din piatră de carieră, nu te afunzi nici dacă plouă. Urmezi drumul în câmp deschis, apoi pe lângă pădure și în 3 km de la carieră ești la mașină.

O tură frumoasă. Poți face această tură din Geomal, cum este descrisă aici, din Gârbova de Sus, din Aiud sau de la Mănăstirea Râmeț, urcând serpentinele fără număr de deasupra mănăstirii.

Informaţii Google Earth
Lungime: 42 km
Diferenţă de nivel absolută: 684m
Cățărare totală (altitudine): 1001m
Altitudine minimă: 296m
Altitudine maximă: 981m
Pantă medie: 4.5%
Panta maximă urcare: 15.9%
Panta maximă coborâre: 20%
Izvoare: La intersecția spre cătunul Cotorăști.
Download track GPS si puncte de interes

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentFreerider încheie parteneriat cu Proiectul România Digitală
Articolul următorWebsite nou şi pentru BikeFun România
Îi place să spună că s-a născut pe bicicletă, însă în realitate s-a născut în București. Practic, se dă pe două roți din copilărie. Mai serios s-a apucat de ciclism din 1998 când, după ce și-a cumpărat primul MTB, s-a și dus la vârful Omu. Se mândrește că a fost primul care a făcut asta și până în ziua de azi așteaptă să-i confirme cineva... Lăsând gluma la o parte, Dan este unul din cei mai pasionați cicliști din România, la nivel de amatori. Rămânând tot timpul la un nivel constant al pasiunii, niciodată prea exagerat sau prea monoton, și-a angrenat întreaga familie care-i susține entuziasmul și pedalează alături de el. Tot timpul pe bicicletă, la concursuri, la teste, la evenimente de profil din țară și străinătate, explorând un nou traseu de cicloturism sau pur și simplu scriind despre acest subiect, Dan este în constantă legătură cu ultimele noutăți din domeniu, ultimele trenduri și ultimele tehnologii folosite la biciclete.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ