Biciclete de oras – cum aleg?

11

Un om liber e cel a carui viata depinde de cat mai putini factori externi. Cand vine vorba de factorul ‘deplasare in oras’, acest factor nu e totdeauna cel mai … controlabil. Nu la noi. Si asa ajungi sa-ti iei bicicleta.

Daca tot suntem biciclisti de oras vrem-nu vrem, si daca unii din noi ajungem sa ne folosim bicicletele super-specializate prin soselele, trotuarele, bordurile si gropile urbei, ajungem pana la urma sa ne gandim la o bicicleta “speciala” exact pentru treaba asta.
Fie ca avem deja instrumentul, dar e prea pretios pt uzura urbana, fie ca nu avem dar vrem sa devenim mai mobili, iata aici cateva lucruri care merita luate in calcul.

Vom vorbi in acest ghid de achizitionare despre principii generale si tipuri de bicicleta, nu de branduri, ca sa nu defavorizam sau sa creem prejudecati in cautarile voastre.  Facem precizarile acestea pentru ca multi oameni se ghideaza dupa prejudecatile altora cand isi cumpara bicicleta.

In general cand auzim de “city bike”avem o anumita imagine deja formata si persistenta, de sandrama ambulanta. Nu mai e intotdeauna asa, de ceva vreme exista variante viabile si elegante.  Nu se mai considera ca o bicla de oras trebuie sa aiba toate accesoriile cu putinta, pentru ca oricat ar fi orasul de crunt, nu e chiar o jungla, si nici bicicleta nu e necesar sa fie ca o caravana sau o oaza de supravietuire, sau un tanc.

Si atunci apare intrebarea: de ce anume trebuie sa tinem cont cand ne cumparam o bicicleta de oras?

Din discutii de ani de zile cu multi rideri de oras, multi proaspat ‘urniti’ pe roti si altii cu experiente deja ancestrale, am extras cateva concluzii:
(Mentionez de la bun inceput ca pun in discutie aici exclusiv criterii utilitare de alegere, si le exclud pe cele stilistice, care ar complica mult discutia, deoarece daca vrei de pilda neaparat un cruiser care sa aduca a Harley, ca “asa o arzi tu urban” – nu te mai uiti la alte aspecte futile de tipul: usurime, butuci pe rulment in care nu intra apa la prima ploaie,  ghidon care nu te loveste la pedalare, etc. Te uiti doar la aspect. Si iesi cu bicicleta numai de sarbatoare. )

Deci:
Bicicleta ta de oras trebuie sa fie foarte fiabila, asta insemnand sa te duca unde ai nevoie fara sa ramai cu ea pe dreapta.
– Sa fie usor manevrabila mai ales la viteze mici si medii, frecvente in oras
– Sa fie usor ‘purtabila’ cand nu esti pe ea, adica sa nu fie o pacoste in momentul in care ai ajuns si te dai jos. Deci cat mai usoara daca se poate, fara a face rabat la rezistenta.
– Sa fie comoda, adecvata stilului tau de pedalare. Asta nu insemna neaparat sa fie ca o canapea, cat sa fie prietenoasa la viteze mici si eficienta la viteze mari. Aici geometria cadrului este actorul principal.
Sa nu fie sensibila la gropi si borduri – prima teama a biciclistului mai novice. Deci rezistenta.
– Sa aiba frane eficiente – “daca imi iese ceva in fata?!” – este a doua mare teama a biciclistului. Deci sigura.
– Nu in ultimul rand sa te reprezinte, este punctul in care adecvarea ei isi atinge sweet spot-ul, adica la prima privire aruncata asupra ‘masinii’ lumea intelege cat si la ce o folosesti.

Sa detaliem:

Fiabilitatea

Poate primul lucru la care trebuie sa te uiti daca ti-ai gasit ‘printesa’ este daca e dotata potrivit cu scopul ei. Piesele de rotatie ca butucii, pedalele, cuvetele, nu trebuie sa aiba joc, e indicat sa nu fie no-name,  si daca sunt ‘capsate’ cu atat mai bine. Adica un butuc pe rulment este in principiu mai fiabil decat unul pe conuri si bile. Te tine mai mult si pentru ca nu lasa apa sa-si faca de cap prin el.

Apoi materialul din dare e compus cadrul si furca iarasi este crucial. Un cadru de aluminiu este uneori mai usor dar imbatraneste in timp si e mai sensibil la stress si fisuri. Dar nici nu rugineste.

Iarasi, materialele hi-tech cu ar fi carbonul sau kevlarul sunt binevenite daca ti le permiti, insa depinde foarte mult unde sunt pe bicicleta si cum le folosesti, fiind si mai sensibile.

O furca de carbon de pilda risca sa se crape sub riderul de 120 kg, insa daca esti o dama fina de 45kg si vrei bicicleta usoara merita sa te gandesti la transmisie de carbon-kevlar, furca de carbon etc … Altfel spus, o usurica sub 9-10kg macar.
Daca alegi o bicicleta pliabilade asemenea trebuie sa fii atent la tipul de inchidere, rezistenta balamalelor, materialele componente. Si aici exista multe variabile si multe branduri, in general pretul fiind direct proportional cu calitatea si invers proportional cu greutatea.

Geometria

Forma cadrului iti dicteaza ferm felul de pedalare.  Daca esti mai comod si contemplativ din fire si vrei sa te delectezi cu privelistea urbana pedaland mandru si semet, atunci ai nevoie de un cadru mai scurt si ghidon inalt ca sa stai drept. Aici trebuie remarcat insa ca ai nevoie de multa elasticitate in sa, adica sa fie foarte moale sau chiar sa aiba tija cu amortizor, deoarece contrar prejudecatilor pozitia cu coloana dreapta face ca aceasta sa preia toate socurile drumului, deci o stresseaza mai mult decat o pozitie mai aplecata pe ghidon, la care greutatea trunchiului e preluata elastic de tot corpul si maini.

Spun asta pt ca multi prieteni ce se vaita ca au probleme cu spatele tind sa creada ca pozitia dreapta e prin definitie mai sanatoasa.
De cealalta parte exista geometria mai ‘aplecata’ , mai de viteza, pentru care nu mai ai neaparat nevoie de amortizare in sa, dar iti solicita un pic mai mult mainile. Este pozitia celor mai “activi” in deplasare.

La geometrie intra si marimea in sine a bicicletei, cu tot ce implica ea.  O bicicleta mai scurta (adunata), cu rotile mai apropiate e mai manevrabila, poti lua cu ea curbe foarte stranse, ceea ce e de dorit prin oras. Ca si in cazul autoturismelor. Un “smart” al bicicletelor exista printre toate categoriile, insa in general primul lucru care dicteaza manevrabilitatea este marimea rotii / rotilor. Zic asa pentru ca exista si biciclete cu roti de diametre diferite. De pilda manevrabilitatea tine mai mult de roata de fata, in timp ce viteza, sporul la drum e data de roata spate.

Forma cadrului are multe variabile pe care le discutam si la punctul urmator, insa cea mai sesizabila diferenta e cea intre cadrele low-step si cele cu bara de sus dreapta. Vom detalia.

Ca venise vorba de comoditate si stil ‘contemplativ’ , trebuie mentionata aici folosirea oglinzilor retrovizoare. Trebuie stiut ca pentru a se acomoda la doua view-uri diferite (real-virtual) creierului ii trebuie relativ aceeasi perioada de timp pe care tu ai consuma-o intorcand usor capul si folosind privirea periferica. In tot cazul, oglinzile retrovizoare sunt un gadget funny, dar util NUMAI atunci cand sunt convexe! Daca trebuie sa stai sa cauti in oglinda masina care vine din spate… atunci poti sa arunci oglinda aia plana la primul cos eco pentru gunoaie de plastic/sticla.

Marimea si Greutatea

Intai trebuie sa te chestionezi cat mai cinstit cu privire la tipul de utilizare si frecventa utilizarii bicicletei tale, variabila cea mai importanta aici fiind distanta de parcurs zilnic.

Sa luam un exemplu:
Esti angajat intr-un job in centru, locuiesti intr-un cartier-dormitor mai marginas. Jobul e foarte strict, intarzierile sunt excluse, te taxeaza la bani sau te da afara. Folosesti bicla zilnic dus-intors de la job, rar dupa program cu colegii , dar niciodata in timpul programului, neavand drumuri de facut.

Iti trebuie atunci o bicla destul de rapida, cu roti mari de 28,  spor la inaintare pe drum mai lung,  nepretentioasa la denivelari dar nu neaparat cu suspensii, si nu cu roti mici care sa ia la rand toate imperfectiunile drumului.  Deci probabil ca optiunea cea mai indepartata de realitatea cazului asta ar fi o pliabila. Nu ai nevoie de roti mici si manevrabilitatea maxima pe care ti-o dau ele, vrei sa ajungi repede unde ai de ajuns, nu te intereseaza sa o iei in birou ca oricum nu e scumpa si o pazeste portarul, iar drumul urmator e fix spre casa.

Cazul celalalt ar fi cel in care ai de facut un drum scurt la birou dar in timpul zilei multe drumuri si dese, iar aici evident bicla cu roti mici sau pliabila castiga teren. In orice caz bicicleta usoara, mica, poate chiar low-step, adica cea indeobste numita ‘de dama’ pentru ca are cadrul jos si permite pasirea peste el. Asta te ajuta daca activitatea ta presupune mai multe urcari si coborari din sa decat pedalare propriu-zisa.

Am luat aceste cazuri diametral opuse pentru a defini niste tipologii, insa exista si variante hibrid de biciclete care satisfac ambele extreme cu minim de pierderi.
Aici merita vorbit din nou de adecvare. Daca nu orice bicicleta mica e si usoara sau pliabila , lafel nu toate bicicletele mari sunt si grele.

Iarasi, daca in ceea ce priveste rezistenta la socuri sau in timp otelul este inca sfant, in privinta greutatii el da mari batai de cap, insa nici toate bicicletele de otel nu sunt grele! Sigur, excludem din discutie bicicletele din hipermarket, care fie de otel fie de aluminiu sunt la fel de grele, slab echipate etc… cele de otel sunt doar SI MAI grele.

Insa aduceam aspectul OTEL in discutie pt ca acesta  a reinceput sa fie foarte apreciat pentru utilizarea urbana, de uzura, datorita sigurantei pe care o comporta. Vechi producatori de cadre de bicicleta au reluat fabricarea de oteluri fine tocmai datorita vietii indelungate a acestui material, si a faptului ca, produs din tuburi atent lucrate pot chiar rivaliza cu cele de aluminiu (sau carbon !!) la greutate. La rezistenta superioara la stress! Otelul nu fisureaza, nu are vicii ascunse, iar daca se indoaie se vede si stii ce ai de facut. Carbonul sau aluminiulpot ceda fara declaratii prealabile, prin imbatranire (aluminiul) sau lovituri (carbonul). Este motivul pt care inca otelul e in gratiile marii majoritati a producatorilor de biciclete din tari ca Olanda, Danemarca, Anglia, Elvetia unde bicicleta e inca “masina mai mica”.

Rezistenta

Fiindca am discutat deja despre materiale in ceea ce priveste cadrul, la capitolul asta al rezistentei dupa cadru/furca trebuie mare atentie la jantele masinariei. Orasul romanesc este rareori prietenos cu biciclistul, dar cu jantele e dusman declarat!
Jantele merita luate in discutie dupa criterii ca forma/sectiune si greutate, NU dupa materialul din care sunt facute. Daca auzeam pe cineva ca are jante de otel ca-i mai rezistent, primul lucru pe care i-l demonstram era ca are bataie laterala (descentrare) si uneori chiar verticala! De altfel jantele de otel sunt in genere un apanaj al trecutului destul de indepartat… Existau astfel si superbe jante din lemn (inlocuia carbonul… ) la vechile cursiere istorice, insa astazi rar mai discutam de jante facute din altceva decat aluminiu.

Deci FORMA jantei e cea care ii da rezistenta. O janta inalta si cu 2-3 pereti de rezistenta va fi intotdeauna mai solida decat o janta simpla, indiferent de material, si mai putin sensibila la descentrari.  Iarasi, forma de ogiva (deep V) mai mare sau mai mica este un bonus pentru rezistenta.

Un alt lucru semnificativ pt rezistenta unei jante/roti este daca este ‘capsata’ sau nu. Adica daca spitele intra direct si trag de janta ele pot sa largeasca, sa infloreasca gaura jantei in care sunt montate. Spita e de otel iar janta de aluminiu. O capsa tot de otel mijloceste aceasta relatie ‘tensionata’ facand ca tensiunea datorata intinderii spitei sa se aplice pe o portiune mai mare din jurul gaurii in aluminiul jantei.

Deci iata inca un lucru de luat in vizor.

Siguranta

Spuneam ca franele sunt piesele cele mai discutate cand vine vorba de siguranta, dincolo de materiale, cadru, jante, deja abordate.  Capacitatea unei biciclete de a opri in timp util cand e nevoie e unul din lucrurile pe care un cumparator nu le uita cand cauta bicicleta, dar si aici trebuie atentie la prejudecati.

Franele pe disc sunt de departe cele mai eficiente ca timp de raspuns mai ales ca nu tin cont de vreme – umed sau uscat, ele isi fac treaba. Insa nu echipeaza foarte des city-bike-uri! Sunt si mai scumpe. De cele mai multe ori veti vedea clesti, V-brake-uri, sau chiar torpedo. Adica vechile, celebrele si iubitele frane in butuc…   inca inainte de Pegas!

1. Despre franele pe disc numai de bine deci, singurele exceptii neplacute fiind cazurile cand sunt prea ferme si fac ca bicicleta sa patineze pe umed sau chiar sa cada pe mazga iarna. Cazurile sunt izolate insa, mai des intalnita fiind teama de a nu te arunca peste ghidon frana prea ferma pe fata. Dar asta e mai mult un mit si el … Mai mult fetele sunt cele care il perpetueaza. Poate pentru ca au tendinta sa fie surprinse si sa se sperie franand abrupt. Rar insa pierzi controlul in felul asta.

2. Frana cleste e cea mai intalnita, cea cu saboti pe marginea jantei. Aici si in cazul V-brake-urilor conteaza foarte mult sabotii, ei fiind cei care dau timpul de raspuns al franei. Pe umezeala nu raspund ca o frana pe disc, dar pt asta exista saboti speciali cu mai multe tipuri de cauciuc pe acelasi sabot, 2-3 feluri pentru a prinde pe janta in conditii diferite: uscat-umed-rece.

3. Frana in butuc este inca foarte apreciata fiindca are eficienta unei frane pe disc, adica nu tine cont de vreme. In plus, ea nu “complica” aspectul bicicletei cu cabluri, manete in plus, simplitatea fiind un lucru foarte apreciat la o bicicleta de oras. De mentionat ca nu toate bicicletele cu ‘torpedo’ sunt single-speed!  Exista si butuci cu viteze si frana incorporate. Si acestia simplifica cu mult aspectul, si in plus au avantajul ca tot mecanismul lor este izolat de intemperii, deci mai fiabil !

4. Nu in ultimul rand merita discutat trendul fixie, la care frana pe spate este practic o frana “de motor”, ceea ce o face cam cea mai controlabila la aderenta. Fix-erii nu pierd controlul solului nici in conditii de polei chiar, si pentru orice alte conditii pot pune o frana pe roata de fata. Daca nu sunt din cei mai puristi desigur. Oricum multe se vor mai fi spus si scris despre controlul sporit pe o fixie, nu e locul aici.

Eleganta

Acest deziderat este lasat ultimul doar in acest tutorial, care vrea sa fie unul tehnic. Aici ii avem in vedere pe multi din cei care isi cumpara o bicicleta de oras avand deja o bicicleta mai ‘dedicata’ , si ar vrea si una mai ‘delicata’ – mai ales segmentul feminin. Si pe buna dreptate! Cum spuneam, in privinta look-ului pretentiile sunt similare cu cele ale achizitionarii unui autoturism.

Asadar, evenimentele dorite si nedorite din oras pot sa iti puna probleme daca bicicleta ta nu  e pregatita pentru ele. Adica pot sa-ti limiteze libertatea de miscare. Si, ne-nimerita, bicla poate sa te faca sa te intrebi “la ce mi-am mai luat chestia asta?!” Adecvarea e totul. De la un drum mai lung pentru care nu stiai ca bicla ta noua nu e pregatita, pt ca are rotile prea mici si te trimite cu gandul la a lua metroul, pana la o groapa mai taioasa care iti indoaie jantele dupa primul kilometru sau iti sparge roata si te trimite acasa pe langa bicicleta, sau, mai rau, te trage pe dreapta pana vine un prieten cu masina sa indese in portbagaj fieratania cu rotile strambe si blocate…

Asa ca din momentul in care te-ai hotarat ca vrei city-bike dar in orice caz nu un mountain bike care stii ca ar rezista la orice… apar dilemele. De asta ai citit acest tutorial.
Si acum, spor la cumparaturi!

 

11 COMENTARII

  1. Super tare articol! De mult îmi doream să aflu amănuntele astea.
    Pe când un articol despre tipuri de biciclete și diferențe între modele? De exemplu, generalități între semicursieră, cursieră, mtb, coborâre, treking, oraș, șamd și la ce sunt bune. Adică: mtb e pentru x,y,z dar mai greu pentru ț,ș,v. șamd.

    Pace!

  2. Felicitari pentru articol! Foarte interesant.
    Informatiile tehnice sunt foarte utile pentru toti. Si pentru detinatori unei biciclete dar si pentru ce ce doresc sa-si achizitioneze.

  3. da clar,
    cel mai misto articol pana acum,
    foarte misto structurat si detaliat despre o gramada de detalii
    eu sunt novice, vreau sa imi iau bicicleta
    ar fi misto mai multe articole de genul asta,
    in special despre piese, si firme (top 5 sa zicem)

    multumesc mult

  4. Buna seara. Doresc sa-mi achizitionez o bicicleta de oras si mi se par utile informatiile, dar am vazut ca nu ati pomenit deloc de numarul de viteze pe care ar trebui sa il aiba o astfel de bicicleta. sa inteleg ca este un element neesential in alegerea unei biciclete de oras?

  5. Aceasta este strict o chestiune de preferință. Unele persoane se pot descurca foarte bine cu un singur raport, alții preferă un butuc cu 7 sau 11 viteze sau chiar 27 de viteze (3 foi x 9 pinioane). Dacă orașul în care pedalezi are drumuri fără urcări un sistem de transmisie cu o viteză sau un butuc cu 3 viteze integrate (de la Shimano) sunt suficiente.

  6. DRAGA FREERIDER.

    Daca tot ati atins acest subiect, va rog, avand in vedere ca doresc sa-mi cumpar o noua bicicleta sa-mi sugerati cateva biciclete (marca, firma,denumire,.) ce intrunesc cele mai multe din calitatile esentiale enumerate in articol si in special cea legata de frana de spate torepedo si in acelasi timp sa aiba si mai multe viteze (pt. a urca dealurule de la Gradina Botoanica, Academia Militara sau Izvor) . Va multumesc .

  7. Buna tuturor, sunt un pasionat de mers cu bicicleta de 40 de ani si as vrea sa imi schimb MTB care il am cu ceva mai ok, ce mi-ati recomanda, cu mentiunea ca dispun de un buget de max. 750 ron si doresc sa o folosesc pe sosea dar uneori si pe drum accidental… ms!

  8. Franele ferme sunt bune, dar pot sa te arunce usor peste ghidon. Eu am fost propulsata astfel dupa ce am avut mult timp frane slabe si am testat o bita buna. In 50 m am franat si am sarit peste ghidon.
    Atentie, neavizatilor!

LĂSAȚI UN MESAJ