Fast-food și viață sănătoasă în același timp?

4

Una din principalele îngrijorări ale oamenilor din zilele noastre este reprezentată de stilul de viață. Pentru că traiul cotidian nu mai presupune atâta activitatea fizică, sedentarismul, „asistat” la rândul său de alți factori, își pune tot mai mult amprenta asupra stării de sănătate a individului și, implicit, asupra calității vieții în general. În compensare, sportul a devenit noua modă în societatea occidentală cu precădere și, în bună măsură, își atinge scopurile. Cu toate acestea, stilul de viață sănătos luat ca zenit de cei mai mulți dintre noi trece prin stomac, așa că astăzi ne oprim asupra alimentației, prezentând câteva aspecte legate de contestatul fast-food.

fast_food

Ca o introducere, putem spune fără rezerve că fast-food-ul a existat, sub o formă sau alta, încă de pe vremea Imperiului Roman, cel puțin în ceea ce privește mărturiile scrise. După cum îi spune și numele, fast-food înseamnă un fel de mâncare ce poate fi pregătit într-un timp scurt, fiind un echivalent aproximativ al minuturilor românești. Astfel, o sumedenie de preparate și mâncăruri au fost ori sunt în continuare în această categorie, exemplele variind de la senzaționalul gaufre de Liege și până la cvasi-simbolul capitalist al hamburgerului.

Și aceste mâncăruri rapide au fost mereu dăunătoare? Răspunsul variază și, în principal, este legat de modul de preparare. De exemplu, cartofii prăjiți pregătiți în ulei încins nu abundă în nutrienți sănătoși, dar alte mâncăruri nu sunt cu nimic mai dăunătoare decât preparatele clasice.

De asemenea, aici intervine și noțiunea de junk food, care nu trebuie confundată cu fast food. Junk food este un termen apărut în anii 70 ai secolului trecut care denumește un aliment sau un fel de mâncare sărac în nutrienți esențiali (vitamine, minerale și proteine, cel mai adesea), dar bogat în calorii, grăsimi saturate, zahăr și sare. Aici putem include snacks-urile sărate, diverse dulciuri, unele feluri de fast food sau băuturile carbogazoase, lista fiind destul de amplă. De asemenea, în compoziția acestor junk food intră organismele modificate genetic care la rândul lor alterează proprietățile nutritive normale ale respectivelor mâncăruri.

Și atunci, întrebarea este, ce se poate consuma de la un fast-food, în caz că ni se face poftă? Ca o linie generală de recomandare, preparatele din carne albă (pasăre și pește), orezul înnăbușit sau pasta de tomate sunt câteva ingrediente pentru care nu trebuie să îți faci griji. În acest fel, până și banalul kebap, lipsit de cartofii prăjiți și sosurile grase de rigoare bineînțeles, poate deveni un fel de mâncare relativ sănătos.

De cealaltă parte, de evitat sunt aluaturile cu cocă groasă, prăjelile, maioneza sau cărnurile grase și cele tocate, care foarte probabil au trecut printr-un proces industrializat de preparare.

4 COMENTARII

  1. ” în compoziția acestor junk food intră organismele modificate genetic”
    Pe bune? Și cum definiți voi oare un astfel de “organism modificat genetic”?
    Ar fi fost mai util dacă vă abțineați de la a folosi cuvinte mari în propoziții seci și v-ați fi limitat la carne albă vs tâmpenii tocate, legume și fructe vs sosuri dubioase și prăjeli, etc.

  2. Poate pentru tine sunt cuvinte mari Remus! Eu cred ca toata lumea intelege despre ce e vorba, dar trebuia sa arunci tu cu rautati ca altfel nu puteai. Cine stie, poate esti tu mai breaz.

  3. faptul ca ceva este modificat genetic nu il transforma intr-un pseudoalien. Foarte multe soiuri sint modificate genetic din varii motive, aclimatizare in zone unde in mod normal nu ar trai, cresterea rezistentei la daunatori, cresterea productivitatii etc etc.

    Deci Remus are dreptate… au fost aruncate niste cuvinte mari intr-o propozitie fara un suport real. Poti lua numai alimente asa zis “eco” si sa le transformi in junk food in 5minute.

    PS. corectat un dezacord 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ