Iată-mă la o nouă reîntâlnire cu Bulls Copperhead, probabil cel mai vândut model al germanilor și unul cu un raport echipare/preț foarte interesant. Revederea a avut loc desigur tot pe plaiuri muscelene, după o perioadă în care am testat intensiv biciclete electrice. Iar întrebarea pe care mi-am pus-o odată ce m-am urcat pe Copperhead a fost: este oare de jucărie? O bicicletă ce se vrea ideală pentru diverse activități și trasee, începând cu cele recreaționale și terminând cu maratoanele, Copperhead are o echipare suficient de bună pentru a face față solicitărilor. Ca să fii informat din capul locului, această bicicletă este disponibilă și în versiunea cu roți de 29 de inch, cu același preț, o informație importantă pentru cei care-și doresc o bicicletă mai degrabă stabilă decât jucăușă. Ce oferă pentru 4.650 de lei și cum s-a comportat în condiții mai dificile, vă voi povesti în acest articol.

Pe scurt

  • hardtail cu cadru din aluminiu
  • furcă pe aer cu o cursă de 100 mm și brațe de 34mm
  • preț de achiziție: 4.650 lei
  • roți de 27.5 de inch
  • pentru trasee recreaționale sau maratoane/competiții montane
  • poziție: relaxată, relativ dreaptă
  • geometrie: echilibrată, atât pentru urcări cât și coborâri

Cadru/Pe traseu

Modificări semnificative față de versiunea testată anterior nu există la nivel de cadru, însă geometria rămâne ponderată în termeni de manevrabilitate. Dacă nu-ți plac bicicletele extrem de agile și relativ scurte, s-ar putea ca versiunea cu roți de 29 a acestui model să fie mai atractivă pentru tine, însă pentru cei care vor să se și joace cu bicicleta la vale, nu doar să țină strâns de ghidon și de frâne, această bicicletă este potrivită. La urcări roata de față este stabilă, pe când la coborâri, furca îți dă un plus de încredere: are brațe superioare mai groase și vine în format boost, având un butuc mai lat cu ax de 15mm în diametru și astfel contribuind la o mai bună stabilitate și rigiditate în viraje, cel puțin teoretic.

Cablurile sunt trase prin interior, prinderea schimbătorului de foi se face după standardul Direct Mount – acesta fiind de tip SideSwing, avem două prinderi de bidon, un headtube conic, nu există prinderi pentru portbagaj, iar finisajele și vopseaua sunt excelente. Încă nu regăsim un ax de 12 pe spate, dar probabil că această opțiune ar fi crescut costurile de producție, prin urmare s-ar fi reflectat și în prețul final. Rigiditatea este aceeași, de 96 Nm/grad, iar greutatea de puțin peste 1.8 kg, o valoare bună pentru un cadru din aluminiu.

Ghidonul este de asemenea mai lat decât la versiunea precedentă, măsurând acum 700mm. În combinație cu pipa de 85mm, se vrea a fi un all-rounder ideal, care să fie decent pe coborâri și potrivit pe urcări. În acest sens, pot spune că acest cockpit a fost ales inspirat, mai ales că ci de la Bulls exact asta au urmărit cu acest model: un hardtail potrivit pentru cât mai multe activități.

Echipare

La acest capitol există de asemenea modificări importante, unele mai bune, altele mai puțin bune. Spre exemplu, furca cu o cursă de 100mm, Bulls Lytro – care este de fapt un Suntour, are cartuș de aer, brațe superioare de 34mm care suportă mai multe abuzuri, măresc rigiditatea și implicit și încrederea pe traseu, reprezintă o evoluție clară față de modelul precedent. O comandă de Lock-Out se regăsește pe ghidon și este facil de acționat. Greutatea acesteia este de 2.02 kg, așadar cu peste 300 de grame mai mult decât versiunea anterioară, însă complet justificat dacă ne uităm pe cele menționate mai sus.

Frânele sunt de asemenea ceva mai modulabile și mai puternice decât versiunea precedentă, acestea fiind furnizate de Magura, modelul MT4, cu plăcuțe albastre. Se pare că germanii acordă o mare atenție la detalii, ceea ce este de apreciat. Mai mult decât atât, au montat discuri de 180 atât pe roata de față cât și pe cea de spate, ceea ce reprezintă clar un progres.

La nivel de transmisie cei de la Bulls au renunțat la angrenajul cu două foi și la cele 11 pinioane și au optat pentru unul cu trei foi, din noua gamă Deore, alături de o casetă de 10 pinioane. Nu înțeleg exact care a fost rațiionamentul care a stat la baza acestei decizii, dar tot ce pot spune este că rapoartele sunt mult mai potrivite pentru începători. Eu am urcat pantele în general cu foaie mică și cu pinioanele 4-5, iar când treaba a devenit mai dificilă, am ajuns până pe pinionul 2. În foarte rare cazuri, când panta este extrem de abruptă, poți urca cu pinionul cel mare, avantajul fiind că poți menține o cadență mai mare decât în cazul unei transmisii cu una sau două foi, ceea ce simplifică lucrurile semnificativ. Schimbătorul de pinioane Shimano XT este livrat cu patină blocabilă (Shadow Plus), iar schimbătorul de foi cât și manetele schimbătoarelor provin din gama Deore. Așadar, componente de la mid-level în sus.

Anvelopele însă sunt un downgrade față de versiunea anterioară. Nu doar că sunt oferite în pversiunea Performance și nu Evo, însă Rocket Ron-urile parcă se potriveau mai bine pe această bicicletă decât Racing Ralph-urile actuale. Pur și simplu, Rocket Ron sunt mai rapide, iar compund-ul din gama Evo era mai aderent. În cazul de față, am riscat și am coborât presiunea până la 1.6 bar. Dat fiind faptul că am rulat la coborâre pe pietre și grohotiș a fost aproape o mică minune că nu m-am ales cu vreun snakebite.

La nivel de roți există acum o echipare cu butuci Formula și jante STYX, însă acestea sunt cu aproape 600 de grame mai grele decât versiunea anterioară, greutate la care contribuie și anvelopele mai grele. În acest sens, accelerațiile sunt o idee mai greoaie.

Șaua este comodă și pe distanțe mai lungi, însă manșoanele lasă de dorit. În plus, acestea nu sunt prevăzute cu prindere lock-on, așadar demontarea lor este dificilă.

Concluzie

Copperhead 3 rămâne aceeași bicicletă polivalentă, care în versiunea 2018 plusează cu anumite beneficii pentru confort și siguranță, aici fiind de amintit furca și frânele, însă care face un pas înapoi când vine vorba de anvelope sau transmisie. Deși acest capitolul al transmisiei este discutabil, cele 3 foi și 10 pinioane de pe versiunea actuală fiind mai degrabă orientată către începători. Greutatea de 12.5 kg reprezintă un compromis bun dată fiind echiparea, iar prețul de 4.650 de lei rămâne unul foarte competitiv în segment. O bicicletă cu care poți ieși duminica la pdăure, dar cu care poți participa și la maratoane montane, fără să ai vreun stres. Cei care vor un plus de stabilitate, pot opta liniștiți pentru versiunea cu roți de 29 de inch, similar echipată și cu același preț.

Date relevante  

Greutate totală: 12.51 kg
Greutate cadru: 1.808 grame
Greutate roți*: 4.662 grame
Greutate furcă: 2.021 grame
Lățime ghidon: 700 mm
Greutate angrenaj: 895 grame (cu 3 foi, fără BB)
Rigiditate headtube: 96 Nm/grad
STW**: 53.8 Nm/grad/kg

*Greutatea roților cu anvelopă, pinioane, disc și quick release
**SWT (Stiffness to weight): raportul între rigiditatea cadrului și greutatea acestuia

Notă raport echipare/preț: 9/10
La deal: 8/10
La vale: 9/10

Galerie foto

Video

REVEDEȚI PREZENTAREA
Manevrabilitate
90 %
Laborator
70 %
Greutate (12.5kg)
65 %
Echipare
85 %
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentCastelul din Carpați, vertical race în Pasul Vîlcan
Articolul următorMaxxis Ikon Skinwall (2018)
Inițiatorul proiectului FreeRider.ro, are la activ peste 150 de biciclete testate și evaluate în mod obiectiv. Pedalează din 1998 pe mountainbike și din 2009, aproape zilnic, pe site-ul de față.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ